DECIZIA Nr.47 din 17 mai 1994

DECIZIA Nr.47 din 17 mai 1994 cu privire la constitu┼úionalitatea unor prevederi din Legea privind veteranii de r─âzboi, precum ┼či unele drepturi ale invalizilor ┼či v─âduvelor de r─âzboi*

Publicată în Monitorul Oficial nr.139 din 02.06.1994

Curtea Constituţională a fost sesizată, la data de 7 aprilie 1994, de către 55 de deputaţi,
respectiv de domnii Mihail Bucur, Barbu Piţigoi, Ion Dinu, Ion Hui, George Stănescu, Ion
Diaconescu, Vasile Nicolae, Constantin Ionescu Galbeni, Ion Berciu, R─âzvan Dobrescu,
Teodor Vintilescu, Liviu Neculai Marcu, Cornel Sturza Popovici, Radu Livezeanu, Emilian
Bratu, Doru-Mihai Dobrescu, Mircea Ciumara, Gavril Dejeu, Gheorghe Gorun, Vasile M├óndroviceanu, Ioan Timi┼č, Petru Burc─â, Valentin Vasilescu, Petre Dugulescu, Ion Ra┼úiu,
Ioan Catarig, Ion Bold, Gheorghe Comănescu, Petru Liţiu, doamna Paula-Maria Ivănescu,
domnii Mircea Popescu, Mircea-Mihai Munteanu, Viorel Pavel, Vasile Lupu, Victor Babiuc,
Sergiu George Rizescu, Remus-Constantin Opri┼č, Gheorghe Cristea, Constantin Ionescu, Valentin Arge┼čeanu, ├ükas Birtalan, Nagy Benedek, L├íszl├│ Zsigmond, Attila Varga, Ervin
Zolt├ín Sz├ękely, Eugen Matis, Emeric Dumitru Borb├ęly, Francisc B├ír├ínyi, Imre Andr├ís,
Ladislau Borb├ęly, K├íroly Kerekes, Gheorghe Tokay, Iosif Alfred Mazalik, Zolt├ín Szil├így,
Francisc P├ęcsi ┼či Istv├ín Antal, asupra neconstitu┼úionalit─â┼úii preciz─ârii ÔÇťdac─â nu au luptat
├«mpotriva armatei rom├óneÔÇŁ de la art. 2 lit.b) din Legea privind veteranii de r─âzboi, precum ┼či
unele drepturi ale invalizilor ┼či v─âduvelor de r─âzboi.
În sesizare, grupul de deputaţi arată, în esenţă, că excluderea de la beneficiul legii a
locuitorilor ├«ncorpora┼úi sau mobiliza┼úi obligatoriu, din provinciile rom├óne┼čti vremelnic ocupate ├«n perioada 1940-1945, dac─â au luptat ├«mpotriva armatei rom├óne, este discriminatorie, ┼úin├ónd
seama că faţă de etnicii germani încadraţi în armata germană, în timpul celui de-al doilea război mondial, această condiţie nu a mai fost prevăzută. De asemenea, se arată că până în
prezent în legislaţia României nu a existat o asemenea discriminare, iar în legislaţia franceză
s-a refuzat calitatea de veteran de război numai celor care s-au înrolat voluntar în armata străină.
Printr-o altă sesizare, înregistrată la data de 12 aprilie 1994, formulată de un grup de 26
de senatori, respectiv de domnii Ioan Lup, Adrian Dumitru Popescu-Nec┼če┼čti, Emil Tocaci,
G├íbor Menyh├ęrt Hajd├║, Ioan Paul Popescu, Florin Buruian─â, Radu Ceontea, Attila Verest├│y,
Ioan Alexandru, Mihai Buracu, Nistor B─âdiceanu, Matei Boil─â, Dumitru C─âlueanu, T─ânase T─âval─â, Constantin Moiceanu, Ion P─âun Otiman, B├ęla Mark├│, K├íroly Ferenc Szab├│, Emilian Buzic─â, Lajos Magyari, Ion Manea, Voicu Valentin Glodean, Vasile Veti┼čanu, Alexandru Paleologu, Alexandru Popovici, Sabin Ivan, Andrei Potcoav─â, D├ęnes Seres, Tiberiu ┼×tefan
Incze ┼či Petre Constantin Buchwald, se contest─â constitu┼úionalitatea preciz─ârii ÔÇťdac─â nu au luptat ├«mpotriva armatei rom├óneÔÇŁ de la art.2 lit.a) ┼či b) din legea sus-men┼úionat─â.
├Än sesizare, grupul de senatori arat─â, ├«n esen┼ú─â, c─â prevederea ÔÇťdac─â nu au luptat
├«mpotriva armatei rom├óneÔÇŁ de la art.2 lit.a) ┼či b) din lege contravine dispozi┼úiilor art.4 alin.(1) ┼či
(2) din Constituţie potrivit cărora fundamentul social al statului îl constituie unitatea poporului român, iar între cetăţenii României nu se poate face nici o deosebire de rasă, de naţionalitate,
de origine etnică etc. În acest sens, se arată că deosebirea de tratament faţă de etnicii
germani, ├«n cazul c─ârora, potrivit art.2 lit.c) din lege, nu se cere aceast─â condi┼úie, constituie o discriminare pe criteriul etnic care este neconstitu┼úional─â ┼či contrar─â prevederilor Tratatului de
pace cu puterile aliate ┼či asociate, ratificat prin Legea nr.304 din 30 august 1947, ├«n temeiul
c─âruia, prin art.3 pct.2, Rom├ónia ┼či-a asumat obliga┼úia s─â nu instituie nici o discriminare ├«ntre cet─â┼úenii s─âi ├«n ce prive┼čte drepturile politice ori civile sau ├«n oricare alt─â materie, pe temeiul
rasei, sexului, limbii ori religiei. Totodată, se menţionează că, potrivit Legii nr.772/1946,
locuitorii din Ardealul de Nord, încorporaţi sau mobilizaţi obligatoriu în armata maghiară, sunt
considera┼úi c─â ┼či-au satisf─âcut obliga┼úiile militare c─âtre statul rom├ón.
* Legea nr.44/1994 privind veteranii de r─âzboi, precum ┼či unele drepturi ale invalizilor ┼či v─âduvelor de r─âzboi (Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I, nr.172 din 07.07.1994).
Un grup de veterani de r─âzboi a depus o ÔÇť├«nt├ómpinareÔÇŁ prin care ace┼čtia se opun obiec┼úiilor de neconstitu┼úionalitate formulate, solicit├ónd, ├«n acela┼či timp, amendarea legii cu unele noi prevederi. ├Än acela┼či sens, al unor noi amendamente, este ┼či ÔÇťscrisoarea deschis─âÔÇŁ
a Asocia┼úiei ÔÇťVirtutea Militar─â de R─âzboiÔÇŁ din Sibiu, ca ┼či punctul de vedere al Asocia┼úiei
Na┼úionale a Veteranilor de R─âzboi, comunicat Cur┼úii Constitu┼úionale de Pre┼čedin┼úia Rom├óniei.
De asemenea, domnul senator Ioan Lup, vicepre┼čedinte al Senatului, a depus, ├«n
susţinerea sesizării, o scrisoare în care, în esenţă, arată că textul de lege adoptat este de
natură să aducă prejudicii politice ţării, deoarece ar însemna să se recunoască anumite
efecte juridice Dictatului de la Viena, din 1940, care este nul ┼či neavenit, iar m─âsura respectiv─â ÔÇťlove┼čte circa 7.000 de rom├óni ┼či 6.000 de maghiari, ceea ce nu este etic ┼či nici uman, fiindc─â ei au ajuns ├«n aceast─â situa┼úie printr-o culp─â a istoriei care ne poate fi imputat─â
┼či nou─âÔÇŁ.
Potrivit art.19 alin.(1) din Legea nr.47/1992, s-au solicitat pre┼čedin┼úilor celor dou─â
Camere ale Parlamentului, precum ┼či Guvernului punctele lor de vedere ├«n leg─âtur─â cu cele
dou─â sesiz─âri. De asemenea, s-a solicitat ┼či opinia Ministerului Ap─âr─ârii Na┼úionale, inclusiv informa┼úii legate de aplicarea Legii nr.772/1946.
├Än punctul de vedere al pre┼čedintelui Senatului se solicit─â respingerea sesiz─ârilor,
considerându-se că argumentele invocate nu sunt concludente spre a se reţine încălcarea
textelor constitu┼úionale, deoarece cei care au luptat ├«mpotriva armatei rom├óne ┼či-au ├«nc─âlcat
obligaţia de fidelitate faţă de ţară, ceea ce are ca semnificaţie nesocotirea unităţii poporului
român. De aceea, se consideră că textul criticat nu constituie o discriminare cât timp distinge între cei care au luptat pentru ţară sau împotriva ei. De asemenea, se consideră că
persoanele prev─âzute la art.2 lit.c) din lege nu ┼či-au ├«nc─âlcat obliga┼úia de fidelitate fa┼ú─â de ┼úar─â,
iar invocarea Legii nr.772/1946 nu este relevantă în cauză, în măsura în care se referă la
persoanele ├«ncadrate ├«n deta┼čamente de munc─â obligatorie.
Guvernul apreciază, în susţinerea punctului său de vedere, că excluderea cetăţenilor
rom├óni care au luptat ├«mpotriva armatei rom├óne ÔÇĽ indiferent dac─â au fost voluntari ori au fost ├«ncorpora┼úi sau mobiliza┼úi ├«n armatele altor state ÔÇĽ de la dreptul de a dob├óndi calitatea de veteran de r─âzboi nu are caracter discriminatoriu, legiuitorul nef─âc├ónd deosebire ├«ntre aceast─â
categorie ┼či ceilal┼úi cet─â┼úeni rom├óni pe criterii de ras─â, na┼úionalitate, origine etnic─â etc., iar
aceast─â excludere este o m─âsur─â moral─â ÔÇťdeoarece ar fi de neconceput ca statul rom├ón s─â
acorde drepturi celor ce au atentat la independen┼úa ┼či integritatea saÔÇŁ. Totodat─â, consider─â c─â
omiterea men┼úiunii ÔÇťdac─â nu au luptat ├«mpotriva armatei rom├óneÔÇŁ de la art.2 lit.c) din lege nu genereaz─â o discriminare deoarece textul se refer─â la persoane de na┼úionalitate german─â
├«ncadrate ├«n armata german─â ÔÇťdar care nu au participat la ac┼úiuni de lupt─âÔÇŁ.
În opinia Ministerului Apărării Naţionale se susţine că textele în cauză nu exprimă nici o
discriminare ├«ntruc├ót privesc o sanc┼úiune ÔÇô moral─â ┼či juridic─â ÔÇô a celor care au luptat ├«mpotriva armatei rom├óne, pentru actul de necredin┼ú─â ├«nf─âptuit fa┼ú─â de patrie ┼či popor. ├Än cazul ├«n care legiuitorul va reglementa altfel propunerea, se arat─â c─â Ministerul Ap─âr─ârii Na┼úionale ÔÇťva
├«n┼úelege acest act ca o dovad─â ├«n plus a generozit─â┼úii ┼či spiritului de toleran┼ú─â al societ─â┼úii
rom├óne, prezente ├«n at├ótea ├«mprejur─âri de-a lungul istoriei saleÔÇŁ.
Pre┼čedintele Camerei Deputa┼úilor nu a comunicat punctul s─âu de vedere.
Curtea Constituţională, în temeiul art.3 alin.(2) din Legea nr.47/1992, constată că este
competent─â s─â solu┼úioneze sesiz─ârile primite, care s-au f─âcut cu respectarea art.144 lit.a) din Constitu┼úie ┼či ale art.17 alin.(1) din legea sa organic─â.
Prin ├Äncheierea din 27 aprilie 1994, constat├óndu-se c─â aceste sesiz─âri privesc aceea┼či
lege, s-a dispus conexarea lor.
Faţă de cele arătate,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,

examin├ónd sesiz─ârile formulate, punctele de vedere ale pre┼čedintelui Senatului ┼či Guvernului,
opinia Ministerului Ap─âr─ârii Na┼úionale ┼či celelalte lucr─âri ale dosarului, precum ┼či concordan┼úa
dintre textele ce fac obiectul sesiz─ârilor ┼či dispozi┼úiile constitu┼úionale, re┼úine urm─âtoarele:
Prin cea dintâi sesizare se consideră că este neconstituţională condiţionarea calităţii de
veteran de r─âzboi pentru locuitorii din provinciile rom├óne┼čti, vremelnic ocupate ├«n perioada 1940-1945, ├«ncorpora┼úi sau mobiliza┼úi obligatoriu ├«n armata maghiar─â, de a nu fi luptat
împotriva armatei române.
Curtea Constituţională constată că persoanele la care se referă sesizarea au fost încorporate sau mobilizate obligatoriu în armata maghiară, întrucât locuiau pe un teritoriu
vremelnic ocupat ├«n baza Dictatului de la Viena din 1940, care este nul ┼či neavenit. ├Än aceast─â
situaţie, statul român era, la acea dată, în imposibilitate de a dispune înrolarea sau
mobilizarea lor, iar dacă, în prezent, din această împrejurare istorică s-ar deduce o
incapacitate, ar ├«nsemna s─â se recunoasc─â, ├«n limitele men┼úionate, efecte juridice unui act nul ┼či neavenit. Tocmai de aceea, exceptarea persoanelor respective constituie o discriminare,
întrucât nimănui nu i se poate imputa neîndeplinirea unei obligaţii imposibil de executat, mai
ales c─â, prin art.1 lit.b) din Legea nr.772/1946, s-a considerat c─â ÔÇťau satisf─âcut obliga┼úiile
militare c─âtre statul rom├ónÔÇŁ. ├Äntre persoanele care sunt considerate, potrivit legii, c─â au
îndeplinit obligaţiile militare, orice excludere este o discriminare.
La aceea┼či concluzie conduc ┼či prevederile art.3 pct.3 din Tratatul de pace ├«ncheiat de Rom├ónia cu puterile aliate ┼či asociate, potrivit c─ârora statul nostru se oblig─â ca legile ├«n
vigoare să nu stabilească sau să nu implice în conţinutul sau în aplicarea lor vreo deosebire
de natură discriminatorie între persoanele de cetăţenie română. Această obligaţie corespunde
principiului constituţional prevăzut de art.4 alin.(2) potrivit căruia România este patria comună
┼či indivizibil─â a tuturor cet─â┼úenilor s─âi, f─âr─â deosebire de ras─â, de na┼úionalitate, de origine
etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine
social─â.
Cele arătate converg spre concluzia că textul criticat încalcă prevederile art.16 alin.(1)
din Constitu┼úie potrivit c─ârora cet─â┼úenii sunt egali ├«n fa┼úa legii ┼či a autorit─â┼úilor publice, f─âr─â
privilegii ┼či f─âr─â discrimin─âri, precum ┼či prevederile corespunz─âtoare din art.7 al Declara┼úiei
Universale a Drepturilor Omului ┼či din art.26 din Pactul interna┼úional cu privire la drepturile
civile ┼či politice, care, ├«n temeiul art.20 din Constitu┼úie, sunt obligatorii ├«n interpretarea
dreptului intern sau când intră în conflict cu acesta.
├Än cea de-a doua sesizare, ├«n afara art.2 lit.b) din lege, se contest─â ┼či constitu┼úionalitatea
preciz─ârii de la lit.a) referitoare la condi┼úia de a nu fi luptat ├«mpotriva armatei rom├óne. Ipoteza acestor prevederi este ├«ns─â alta dec├ót aceea de la art.2 lit.b) din lege. Ea prive┼čte cet─â┼úenii
români care s-au înrolat voluntar.
În legătură însă cu definirea statutului juridic de veteran de război al celor care s-au înrolat voluntar în armate străine este o necorelare între prevederile art.2 lit.a) din lege, care
se referă numai la cei care au luptat împotriva armatei române, cu prevederile art.7 lit.b) teza
1 din lege, care se referă la cei care au luptat împotriva ţării, ceea ce este susceptibil de a fi
interpretat ├«ntr-un sens mai larg, nu numai ca o lupt─â direct─â ├«mpotriva armatei rom├óne, ┼či cu
prevederile art.2 lit.c) din lege care, întrucât nu mai instituie nici o condiţie, este în totală
contradic┼úie cu art.7 lit.b) teza I din lege, ce se refer─â, a┼ča cum s-a ar─âtat, la Rom├ónia, dar ┼či
la Na┼úiunile Unite. Aceast─â necorelare poate conduce la interpret─âri arbitrare cu privire la acordarea calit─â┼úii de veteran de r─âzboi, ceea ce este contrar prevederilor art.16 alin.(1) din Constitu┼úie privind egalitatea cet─â┼úenilor ├«n fa┼úa legii. ├Än acela┼či timp, cu referire la art.2 lit.c), aceast─â necorelare are ┼či semnifica┼úia unui privilegiu interzis de prevederile aceluia┼či text
constituţional, întrucât în perioada avută în vedere armata germană lupta împotriva Naţiunilor Unite.
├Äntruc├ót prevederile ce au f─âcut obiectul sesiz─ârii de la art.2 lit.a) nu pot fi disociate de prevederile lit.c) a aceluia┼či articol ┼či de cele ale art.7 lit.b) teza 1 din lege, Curtea a considerat, ├«n temeiul art.20 alin.(1) din Legea nr.47/1992, c─â toate aceste texte sunt
neconstituţionale, urmând a fi corelate în cadrul procedurii de reexaminare pentru a asigura
egalitatea de tratament faţă de toţi cei care s-au înrolat voluntar în armate străine.
Argumentele invocate în combaterea sesizărilor examinate de Curte referitoare la evenimentele ce au avut loc în perioada 1940-1945 în teritoriile vremelnic ocupate, cu
conotaţiile lor morale, nu sunt în nici un fel înlăturate de prezenta decizie, care s-a impus
pentru a asigura concordanţa dispoziţiilor legii cu Constituţia. Soluţia juridică, constituţională,
dat─â problemei nu deformeaz─â ├«n nici un fel realitatea istoric─â, cunoscut─â pe plan na┼úional ┼či
internaţional.
├Än ce prive┼čte scrisorile ├«naintate Cur┼úii de unele asocia┼úii ale veteranilor de r─âzboi, este necesar de f─âcut o distinc┼úie. Argumentele invocate ├«n favoarea respingerii sesiz─ârilor au fost examinate deoarece se reg─âsesc, ├«ntr-o form─â sau alta, ├«n opiniile transmise de pre┼čedintele
Senatului, de Guvern ┼či de Ministerul Ap─âr─ârii Na┼úionale.
Asupra propunerilor de modificare a legii, Curtea Constituţională nu se poate însă
pronunţa, competenţa ei de control fiind determinată exclusiv de sesizările primite în condiţiile
art.144 lit.a) din Constituţie.
Fa┼ú─â de cele ar─âtate, v─âz├ónd ┼či dispozi┼úiile art.144 lit.c) ┼či ale art.145 alin.(2) din Constitu┼úie, precum ┼či prevederile art.20 alin.(2) ┼či (3) din Legea nr.47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,

În numele legii
DECIDE:

1. Articolul 2 litera b) din Legea privind veteranii de r─âzboi, precum ┼či unele drepturi ale
invalizilor ┼či v─âduvelor de r─âzboi, referitor la cei care au fost ├«ncorpora┼úi sau mobiliza┼úi
obligatoriu, este neconstitu┼úional ├«n ce prive┼čte condi┼úia ÔÇťdac─â nu au luptat ├«mpotriva armatei
rom├óneÔÇŁ.
2. Articolul 2 literele a) ┼či c), precum ┼či articolul 7 litera b) teza 1 din lege sunt
neconstitu┼úionale ├«n ceea ce prive┼čte definirea calit─â┼úii de veteran de r─âzboi. ├Än cadrul
procedurii de reexaminare, este necesară corelarea lor, pentru a se asigura respectarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor.
Decizia se comunic─â Pre┼čedintelui Rom├óniei, precum ┼či pre┼čedintelui Camerei Deputa┼úilor ┼či pre┼čedintelui Senatului, ├«n scopul deschiderii procedurii prev─âzute de art.145 alin.(1) din Constitu┼úie, ┼či se public─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I.
Deliberarea a avut loc la data de 17 mai 1994 ┼či la ea au participat Vasile Gionea, pre┼čedinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu ┼či Victor Dan Zl─âtescu, judec─âtori.