Noul cod civil

 

Capitolul I

Dispoziţii generale

Obiectul Codului civil

Art.1 ÔÇô Dispozi┼úiile prezentului cod reglementeaz─â raporturile patrimoniale ┼či nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil.

Conţinutul Codului civil 

Art.2 ÔÇô Prezentul cod este alc─âtuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se refer─â litera sau spiritul dispozi┼úiilor sale.

Aplicarea general─â a Codului civil

Art.3 ÔÇô (1) Dispozi┼úiile prezentului cod se aplic─â ┼či raporturilor dintre profesioni┼čti, precum ┼či raporturilor dintre ace┼čtia ┼či orice alte subiecte de drept civil.

(2) Sunt considera┼úi profesioni┼čti to┼úi cei care exploateaz─â o ├«ntreprindere.

(3) Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu ca scop obţinerea de profit.

Aplicarea prioritară a tratatelor internaţionale privind drepturile omului

Art.4 ÔÇô ├Än materiile reglementate de prezentul cod, dispozi┼úiile privind drepturile ┼či libert─â┼úile persoanelor vor fi interpretate ┼či aplicate ├«n concordan┼ú─â cu Constitu┼úia, Declara┼úia Universal─â a Drepturilor Omului, cu pactele ┼či cu celelalte tratate la care Rom├ónia este parte.

(2) Dac─â exist─â neconcordan┼úe ├«ntre pactele ┼či tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Rom├ónia este parte, ┼či prezentul cod, au prioritate reglement─ârile interna┼úionale, cu excep┼úia cazului ├«n care prezentul cod con┼úine dispozi┼úii mai favorabile.

Aplicarea prioritar─â a dreptului comunitar

Art.5 ÔÇô ├Än materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului comunitar se aplic─â ├«n mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul p─âr┼úilor.

Capitolul II

Aplicarea legii civile

Aplicarea în timp a legii civile

Art.6 ÔÇô Legea civil─â este aplicabil─â c├ót timp este ├«n vigoare. Ea nu are putere retroactiv─â.

Teritorialitatea legii civile

Art.7 ÔÇô (1) Actele normative adoptate de autorit─â┼úile ┼či institu┼úiile publice centrale se aplic─â pe ├«ntreg teritoriul ┼ú─ârii, afar─â de cazul ├«n care se prevede altfel.

(2) Actele normative adoptate, ├«n condi┼úiile legii, de autorit─â┼úile ┼či institu┼úiile administra┼úiei publice locale se aplic─â numai ├«n raza lor de competen┼ú─â teritorial─â.

Extrateritorialitatea legii civile 

Art.8 ÔÇô ├Än cazul raporturilor juridice cu element de extraneitate, determinarea legii civile aplicabile se face ┼úin├óndu-se seama de normele de drept interna┼úional privat cuprinse ├«n Cartea VII din prezentul cod.

Capitolul III

Interpretarea ┼či efectele legii civile

Interpretarea legii

Art.9 ÔÇô (1) Cel care a adoptat norma civil─â este competent s─â fac─â ┼či interpretarea ei oficial─â.

(2) Norma interpretativ─â produce efecte numai pentru viitor.

(3) Interpretarea legii de către instanţă se face numai în scopul aplicării ei în cazul dedus judecăţii.

Uzan┼úele ┼či principiile generale

Art.10 ÔÇô (1) ├Än cazurile neprev─âzute de lege, se aplic─â uzan┼úele, iar ├«n lipsa acestora, dispozi┼úiile legale privitoare la situa┼úii juridice asem─ân─âtoare sau, dup─â caz, principiile generale ale dreptului civil.

(2) În materiile reglementate prin lege, uzanţele produc efecte numai în măsura în care sunt recunoscute ori admise în mod expres de lege.

(3) Uzanţele publicate în culegeri elaborate de către entităţile competente în domeniu se prezumă că există, până la proba contrară.

(4) ├Än sensul prezentului cod, prin uzan┼úe se ├«n┼úelege obiceiul locului ┼či uzurile profesionale.

Aplicarea unor categorii de legi 

Art.11 ÔÇô (1) Legile care derog─â de la o dispozi┼úie general─â, care restr├óng exerci┼úiul unor drepturi civile sau care prev─âd sanc┼úiuni civile se aplic─â numai ├«n cazurile anume ar─âtate.

(2) Nu se poate deroga prin convenţii sau acte juridice unilaterale de la legile care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri.

Libera circulaţie a bunurilor

Art.12 ÔÇô (1) Oricine poate dispune liber de bunurile sale, dac─â nu este oprit ├«n mod expres de lege.

(2) Nimeni nu poate însă dispune cu titlu gratuit dacă este insolvabil.

Buna-credinţă

Art.13 ÔÇô (1) Persoanele fizice ┼či persoanele juridice participante la raporturile juridice civile trebuie s─â ├«┼či exercite drepturile ┼či s─â ├«┼či execute obliga┼úiile cu bun─â-credin┼ú─â, ├«n acord cu ordinea public─â ┼či bunele moravuri.

(2) Buna-credinţă se prezumă până la proba contrară.

Abuzul de drept

Art.14 ÔÇô Niciun drept nu poate fi exercitat ├«n scopul de a v─ât─âma sau p─âgubi pe altul ori, dup─â caz, ├«ntr-un mod excesiv ┼či nerezonabil, contrar bunei-credin┼úe.

Vinovăţia

Art.15 ÔÇô (1) Dac─â prin lege nu se prevede altfel, persoana r─âspunde numai pentru faptele sale s─âv├ór┼čite cu inten┼úie sau din culp─â.

(2) Fapta este s─âv├ór┼čit─â cu inten┼úie c├ónd autorul prevede rezultatul faptei sale ┼či fie urm─âre┼čte producerea lui prin intermediul faptei, fie, de┼či nu o urm─âre┼čte, accept─â posibilitatea producerii acestui rezultat.

(3) Fapta este s─âv├ór┼čit─â din culp─â c├ónd autorul fie prevede rezultatul faptei sale, dar nu ├«l accept─â, socotind f─âr─â temei c─â nu se va produce, fie nu prevede rezultatul faptei, de┼či trebuia s─â ├«l prevad─â. Culpa este grav─â atunci c├ónd autorul a ac┼úionat cu o neglijen┼ú─â sau impruden┼ú─â pe care nici persoana cea mai lipsit─â de dib─âcie nu ar fi manifestat-o fa┼ú─â de propriile interese.

(4) Atunci c├ónd legea condi┼úioneaz─â efectele juridice ale unei fapte de s─âv├ór┼čirea sa din culp─â, condi┼úia este ├«ndeplinit─â ┼či dac─â fapta a fost s─âv├ór┼čit─â cu inten┼úie.

Eroarea comun─â ┼či invincibil─â

Art.16 ÔÇô (1) Nimeni nu poate conferi altuia mai multe drepturi dec├ót are el ├«nsu┼či.

(2) Cu toate acestea, c├ónd cineva, ├«mp─ârt─â┼čind o credin┼ú─â comun─â ┼či invincibil─â, a considerat c─â o persoan─â are un anumit drept sau o anumit─â calitate juridic─â, instan┼úa judec─âtoreasc─â, ┼úin├ónd seama de ├«mprejur─âri, va putea hot─âr├« c─â actul ├«ncheiat ├«n aceast─â stare va produce, fa┼ú─â de cel aflat ├«n eroare, acelea┼či efecte ca ┼či c├ónd ar fi valabil, afar─â de cazul ├«n care desfiin┼úarea lui nu i-ar cauza nici un prejudiciu.

(3) Eroarea comun─â ┼či invincibil─â nu se prezum─â.

(4) Dispozi┼úiile prezentului articol nu sunt aplicabile ├«n materie de carte funciar─â ┼či nici ├«n alte materii ├«n care legea reglementeaz─â un sistem de publicitate.

Capitolul IV

Publicitatea drepturilor, a actelor ┼či a faptelor juridice

Obiectul publicităţii

Art.17 ÔÇô (1) Drepturile, actele ┼či faptele privitoare la starea ┼či capacitatea persoanelor, cele ├«n leg─âtur─â cu bunurile care apar┼úin acestora, precum ┼či orice alte raporturi juridice sunt supuse publicit─â┼úii ├«n cazurile anume prev─âzute de lege.

(2) Publicitatea se realizeaz─â prin cartea funciar─â, Arhiva Electronic─â de Garan┼úii Reale Mobiliare, denumit─â ├«n continuare arhiv─â, registrul comer┼úului, precum ┼či prin alte forme de publicitate prev─âzute de lege.

Condiţii de publicitate

Art.18 ÔÇô (1) Procedura ┼či condi┼úiile de publicitate se stabilesc prin lege.

(2) Îndeplinirea formalităţii de publicitate poate fi cerută de orice persoană, chiar dacă este lipsită de capacitatea de exerciţiu.

(3) Orice renun┼úare sau restr├óngere a dreptului de a ├«ndeplini o formalitate de publicitate, precum ┼či orice clauz─â penal─â sau alt─â sanc┼úiune stipulat─â pentru a ├«mpiedica exercitarea acestui drept sunt considerate nescrise.

(4) Nimeni nu poate invoca faptul că nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus publicităţii, dacă formalitatea de publicitate a fost legal îndeplinită.

Efectele publicităţii

Art.19 ÔÇô (1) Publicitatea asigur─â opozabilitatea dreptului, actului sau faptului supus publicit─â┼úii, stabile┼čte rangul acestora ┼či, dac─â legea prevede ├«n mod expres, condi┼úioneaz─â efectele lor juridice.

(2) Între părţi sau succesorii lor, universali ori cu titlu universal, după caz, drepturile, actele sau faptele juridice produc depline efecte, chiar dacă nu au fost îndeplinite formalităţile de publicitate, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.

Alte efecte ale publicităţii

Art.20 ÔÇô (1) Publicitatea nu valideaz─â dreptul, actul sau faptul supus ori admis la publicitate. Cu toate acestea, ├«n cazurile ┼či condi┼úiile anume prev─âzute de lege, ea poate produce efecte achizitive ├«n favoarea ter┼úilor dob├ónditori de bun─â-credin┼ú─â.

(2) Publicitatea nu întrerupe cursul prescripţiei extinctive, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.

Prezumţii

Art.21 ÔÇô (1) Dac─â un drept, act sau fapt a fost ├«nscris ├«ntr-un registru public, se prezum─â c─â el exist─â, c├ót timp nu a fost radiat sau modificat.

(2) În cazul în care un drept, act sau fapt a fost radiat, se prezumă că, de la data radierii, că el nu există.

Lipsa publicităţii. Sancţiuni

Art.22 ÔÇô (1) Dac─â formalitatea de publicitate nu a fost realizat─â, iar aceasta nu era prev─âzut─â de lege cu caracter constitutiv, drepturile, actele, faptele sau alte raporturi juridice supuse publicit─â┼úii sunt inopozabile ter┼úilor, afar─â de cazul ├«n care se dovede┼čte c─â ace┼čtia le-au cunoscut pe alt─â cale.

(2) Atunci c├ónd legea prevede c─â simpla cunoa┼čtere de fapt nu supline┼čte lipsa de publicitate, absen┼úa acesteia poate fi invocat─â de orice persoan─â interesat─â, inclusiv de ter┼úul care a cunoscut, pe alt─â cale, dreptul, actul, faptul sau raportul juridic supus publicit─â┼úii.

(3) ├Än toate cazurile ├«ns─â, simpla cunoa┼čtere a dreptului, actului, faptului sau raportului juridic nu supline┼čte lipsa de publicitate fa┼ú─â de alte persoane dec├ót ter┼úul care, ├«n fapt, le-a cunoscut.

Concursul dintre formele de publicitate

Art.23 ÔÇô Dac─â un drept, act sau fapt este supus ├«n acela┼či timp unor formalit─â┼úi de publicitate diferite, neefectuarea unei cerin┼úe de publicitate nu este acoperit─â de ├«ndeplinirea alteia.

Consultarea registrelor publice

Art.24 ÔÇô Orice persoan─â, chiar f─âr─â a justifica un interes, poate, ├«n condi┼úiile legii, s─â consulte registrele publice privitoare la un drept, act, fapt sau o anumit─â situa┼úie juridic─â ┼či s─â ob┼úin─â extrase sau copii certificate de pe acestea, cu plata taxelor legale.

CARTEA I

Despre persoane

TITLUL I

Dispoziţii generale

Subiectele de drept civil

Art.25 ÔÇô (1) Subiectele de drept civil sunt persoanele fizice ┼či persoanele juridice.

(2) Persoana fizic─â este omul, privit individual, ca titular de drepturi ┼či de obliga┼úii civile.

(3) Persoana juridic─â este orice form─â de organizare care, ├«ntrunind condi┼úiile cerute de lege, este titular─â de drepturi ┼či de obliga┼úii civile.

Recunoa┼čterea drepturilor civile

Art.26 ÔÇô Drepturile civile ale persoanelor fizice ┼či ale persoanelor juridice sunt ocrotite ┼či garantate de lege.

Cet─â┼úenii str─âini ┼či apatrizii

Art.27 - (1) Cet─â┼úenii str─âini ┼či apatrizii sunt asimila┼úi, ├«n condi┼úiile legii, cu cet─â┼úenii rom├óni, ├«n ceea ce prive┼čte drepturile lor civile.

(2) Asimilarea se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor ┼či persoanelor juridice str─âine.

Capacitatea civil─â

Art.28 ÔÇô (1) Capacitatea civil─â este recunoscut─â tuturor persoanelor.

(2) Orice persoan─â are capacitate de folosin┼ú─â ┼či, ├«n afar─â de cazurile prev─âzute de lege, capacitate de exerci┼úiu.

Limitele capacităţii civile

Art.29 ÔÇô (1) Nimeni nu poate fi ├«ngr─âdit ├«n capacitatea de folosin┼ú─â sau lipsit, ├«n tot sau ├«n parte, de capacitatea de exerci┼úiu, dec├ót ├«n cazurile ┼či condi┼úiile prev─âzute expres de lege.

(2) Nimeni nu poate renunţa, în tot sau în parte, la capacitatea de folosinţă sau la capacitatea de exerciţiu.

Egalitatea în faţa legii civile

Art.30 ÔÇô Rasa, culoarea, na┼úionalitatea, originea etnic─â, limba, religia, v├órsta, sexul sau orientarea sexual─â, opinia, convingerile personale, apartenen┼úa politic─â, sindical─â, la o categorie social─â ori la o categorie defavorizat─â, averea, originea social─â, gradul de cultur─â, precum ┼či orice alt─â situa┼úie similar─â, nu au nici o influen┼ú─â asupra capacit─â┼úii civile.

Patrimoniul

Art.31 ÔÇô (1) Orice persoan─â fizic─â sau persoan─â juridic─â este titular─â a unui patrimoniu.

(2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau afecta┼úiuni, ├«ns─â numai ├«n cazurile ┼či condi┼úiile prev─âzute de lege. Atunci c├ónd o asemenea diviziune sau afecta┼úiune exist─â, transferul drepturilor ┼či obliga┼úiilor dintr-o mas─â patrimonial─â ├«n alta se face cu respectarea condi┼úiilor prev─âzute de lege ┼či f─âr─â a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiec─ârei mase patrimoniale.

(3) ├Än toate cazurile prev─âzute la alin. (2), transferul drepturilor ┼či obliga┼úiilor dintr-o mas─â patrimonial─â ├«n alta nu constituie o ├«nstr─âinare.

Patrimoniul de afectaţiune

Art.32 ÔÇô Sunt patrimonii de afecta┼úiune masele patrimoniale fiduciare, constituite potrivit dispozi┼úiilor Titlului IV al C─âr┼úii III, cele afectate exercit─ârii unei profesii autorizate, precum ┼či alte patrimonii astfel determinate de lege.

Patrimoniul profesional individual

Art.33 ÔÇô (1) Constituirea masei patrimoniale afectate exercit─ârii ├«n mod individual a unei profesii autorizate se stabile┼čte prin actul ├«ncheiat de titular, cu respectarea condi┼úiilor de form─â ┼či de publicitate prev─âzute de lege.

(2) Dispozi┼úiile alin.(1) se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor ┼či ├«n cazul m─âririi, mic┼čor─ârii sau lichid─ârii patrimoniului profesional individual.

TITLUL II

Persoana fizic─â

Capitolul I

Capacitatea civil─â a persoanei fizice

Secţiunea 1

Capacitatea de folosinţă

Noţiune

Art.34 ÔÇô Capacitatea de folosin┼ú─â este aptitudinea persoanei de a avea drepturi ┼či obliga┼úii civile.

Durata capacităţii de folosinţă

Art.35 ÔÇô Capacitatea de folosin┼ú─â ├«ncepe la na┼čterea persoanei ┼či ├«nceteaz─â odat─â cu moartea acesteia.

Drepturile copilului conceput

Art.36 ÔÇô Drepturile copilului sunt recunoscute de la concep┼úiune, ├«ns─â numai dac─â el se na┼čte viabil. Dispozi┼úiile art.427 referitoare la timpul legal al concep┼úiunii sunt aplicabile.

Secţiunea a 2-a

Capacitatea de exerciţiu

Noţiune

Art.37 ÔÇô Capacitatea de exerci┼úiu este aptitudinea persoanei de a ├«ncheia singur─â acte juridice civile.

Începutul capacităţii de exerciţiu

Art.38 ÔÇô (1) Capacitatea de exerci┼úiu deplin─â ├«ncepe la data c├ónd persoana devine major─â.

(2) Persoana devine majoră la împlinirea vârstei de 18 ani.

 

Situaţia minorului căsătorit

Art.39 ÔÇô (1) Minorul dob├ónde┼čte, prin c─âs─âtorie, capacitatea deplin─â de exerci┼úiu.

(2) În cazul în care căsătoria este anulată, minorul care a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei păstrează capacitatea deplină de exerciţiu.

 

Capacitatea de exerciţiu anticipată

Art.40 ÔÇô Pentru motive temeinice, instan┼úa tutelar─â poate recunoa┼čte minorului care a ├«mplinit v├órsta de 16 ani capacitatea deplin─â de exerci┼úiu. ├Än acest scop, vor fi asculta┼úi ┼či p─ârin┼úii sau tutorele minorului, lu├óndu-se, c├ónd este cazul, ┼či avizul consiliului de familie.

 

Capacitatea de exerciţiu restrânsă

Art.41 ÔÇô (1) Minorul care a ├«mplinit v├órsta de 14 ani are capacitatea de exerci┼úiu restr├óns─â.
(2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exerci┼úiu restr├óns─â se ├«ncheie de c─âtre acesta, cu ├«ncuviin┼úarea p─ârin┼úilor sau, dup─â caz, a tutorelui, iar ├«n cazurile prev─âzute de lege, ┼či cu autorizarea instan┼úei tutelare. ├Äncuviin┼úarea sau autorizarea poate fi dat─â, cel mai t├órziu, ├«n momentul ├«ncheierii actului.

(3) Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exerci┼úiu restr├óns─â poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu ├«l prejudiciaz─â, precum ┼či acte de dispozi┼úie de mic─â valoare, cu caracter curent ┼či care se execut─â la data ├«ncheierii lor.

 

Actele minorului care a împlinit 15 ani

Art.42 ÔÇô (1) Minorul care a ├«mplinit 15 ani poate s─â ├«ncheie acte juridice referitoare la munca, la ├«ndeletnicirile artistice sau sportive ori la profesia sa, cu ├«ncuviin┼úarea p─ârin┼úilor sau a tutorelui, precum ┼či cu respectarea dispozi┼úiilor legii speciale, dac─â este cazul.

(2) ├Än acest caz, minorul exercit─â singur drepturile ┼či execut─â tot astfel obliga┼úiile izvor├óte din aceste acte ┼či poate dispune singur de veniturile dob├óndite.

 

Lipsa capacităţii de exerciţiu

Art.43 ÔÇô (1) ├Än afara altor cazuri prev─âzute de lege, nu au capacitate de exerci┼úiu:

  1. minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani;
  2. interzisul judec─âtoresc.

(2) Pentru cei care nu au capacitate de exerciţiu, actele juridice se încheie, în numele acestora, de reprezentanţii lor legali, în condiţiile prevăzute de lege.

(3) Cu toate acestea, persoana lipsit─â de capacitatea de exerci┼úiu poate ├«ncheia singur─â actele anume prev─âzute de lege, actele de conservare, precum ┼či actele de dispozi┼úie de mic─â valoare, cu caracter curent ┼či care se execut─â la momentul ├«ncheierii lor.

(4) Actele care pot fi ├«ncheiate singur de c─âtre minor pot fi f─âcute ┼či de reprezentantul s─âu legal, afar─â de cazul ├«n care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru.

 

Sancţiunea 

Art.44 ÔÇô Actele f─âcute de persoana lipsit─â de capacitate de exerci┼úiu sau cu capacitate de exerci┼úiu restr├óns─â, altele dec├ót cele prev─âzute la art.41 alin.(3) ┼či la art.43 alin.(3), precum ┼či actele f─âcute de tutore f─âr─â autorizarea instan┼úei tutelare, atunci c├ónd aceast─â autorizare este cerut─â de lege, sunt lovite de nulitate relativ─â, chiar f─âr─â dovedirea unui prejudiciu.

 

Frauda comis─â de incapabil

 

Art.45 ÔÇô Nulitatea relativ─â nu este ├«nl─âturat─â de simpla declara┼úie a celui lipsit de capacitate de exerci┼úiu sau cu capacitate de exerci┼úiu restr├óns─â c─â este capabil s─â contracteze. Dac─â ├«ns─â a folosit manopere dolosive, instan┼úa, la cererea p─âr┼úii induse ├«n eroare, poate considera valabil contractul atunci c├ónd apreciaz─â c─â aceasta ar constitui o sanc┼úiune adecvat─â.

 

Regimul nulităţii

Art.46 ÔÇô (1) Cel lipsit de capacitate de exerci┼úiu sau cu capacitate de exerci┼úiu restr├óns─â poate invoca ┼či singur, ├«n ap─ârare, nulitatea actului pentru incapacitatea sa rezultat─â din minoritate ori din punerea sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â.

(2) Persoanele capabile de a contracta nu pot opune minorului sau celui pus sub interdicţie judecătorească incapacitatea acestuia.

(3) Ac┼úiunea ├«n anulare poate fi exercitat─â de reprezentantul legal, de minorul care a ├«mplinit 14 ani, precum ┼či de ocrotitorul legal.

(4) Atunci când actul s-a încheiat fără autorizarea instanţei tutelare, necesară potrivit legii, aceasta va sesiza procurorul în vederea exercitării acţiunii în anulare.

Limitele obligaţiei de restituire

Art.47 ÔÇô Persoana lipsit─â de capacitate de exerci┼úiu sau cu capacitate de exerci┼úiu restr├óns─â nu este obligat─â la restituire, dec├ót ├«n limita folosului realizat. Dispozi┼úiile art.1638-1652 se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor.

Confirmarea actului anulabil

Art.48 ÔÇô Minorul devenit major poate confirma actul f─âcut singur ├«n timpul minorit─â┼úii, atunci c├ónd el trebuia s─â fie reprezentat sau asistat. Dup─â desc─ârcarea tutorelui, el poate, de asemenea, s─â confirme actul f─âcut de tutorele s─âu f─âr─â respectarea tuturor formalit─â┼úilor cerute pentru ├«ncheierea lui valabil─â. ├Än timpul minorit─â┼úii, confirmarea actului anulabil se poate face numai ├«n condi┼úiile art.1268-1269.

Secţiunea a 3-a

Declararea judecătorească a morţii

Cazul general

Art.49 ÔÇô (1) ├Än cazul ├«n care o persoan─â este disp─ârut─â ┼či exist─â indicii c─â a ├«ncetat din via┼ú─â, aceasta poate fi declarat─â moart─â prin hot─âr├óre judec─âtoreasc─â, la cererea oric─ârei persoane interesate, dac─â au trecut cel pu┼úin patru ani de la data primirii ultimelor ┼čtiri din care rezult─â c─â era ├«n via┼ú─â.

(2) Dac─â data primirii ultimelor ┼čtiri despre cel disp─ârut nu se poate stabili cu exactitate, termenul prev─âzut ├«n alin.(1) se socote┼čte de la sf├ór┼čitul lunii ├«n care┬á s-au primit ultimele ┼čtiri, iar ├«n cazul ├«n care nu se poate stabili nici luna, de la sf├ór┼čitul anului calendaristic.

Cazuri speciale

Art.50 ÔÇô (1) Cel disp─ârut ├«n ├«mprejur─âri deosebite, cum sunt inunda┼úiile, cutremurul, catastrofa de cale ferat─â ori aerian─â, naufragiul, ├«n cursul unor fapte de r─âzboi sau ├«ntr-o alt─â ├«mprejurare asem─ân─âtoare, ce ├«ndrept─â┼úe┼čte a se presupune decesul, poate fi declarat mort, dac─â au trecut cel pu┼úin ┼čase luni de la data ├«mprejur─ârii ├«n care a avut loc dispari┼úia.

(2) Dacă ziua în care a intervenit împrejurarea când a avut loc dispariţia nu poate fi stabilită, sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art.49 alin.(2).

(3) Atunci c├ónd este sigur c─â decesul s-a produs, de┼či cadavrul nu poate fi g─âsit sau identificat, moartea poate fi declarat─â prin hot─âr├óre judec─âtoreasc─â f─âr─â a se a┼čtepta ├«mplinirea vreunui termen de la dispari┼úie.

Procedura de declarare a morţii 

Art.51 ÔÇô Solu┼úionarea cererii de declarare a mor┼úii se face potrivit dispozi┼úiilor Codului de procedur─â civil─â.

Data prezumată a morţii celui dispărut

Art.52 ÔÇô (1) Cel declarat mort este socotit c─â a ├«ncetat din via┼ú─â la data pe care hot─âr├órea r─âmas─â definitiv─â a stabilit-o ca fiind aceea a mor┼úii. Dac─â hot─âr├órea nu arat─â ┼či ora mor┼úii, se socote┼čte c─â cel declarat mort a ├«ncetat din via┼ú─â ├«n ultima or─â a zilei stabilite ca fiind aceea a mor┼úii.

(2) În lipsa unor indicii îndestulătoare, se va stabili că cel declarat mort a încetat din viaţă în ultima oră a celei din urmă zile a termenului prevăzut de art.49 sau art.50, după caz.

(3) Instan┼úa judec─âtoreasc─â poate rectifica data mor┼úii stabilit─â potrivit dispozi┼úiilor alin.(1) ┼či (2), dac─â se dovede┼čte c─â nu era posibil ca persoana declarat─â moart─â s─â fi decedat la acea dat─â. ├Än acest caz, data mor┼úii este cea stabilit─â prin hot─âr├órea de rectificare.

Prezumţie 

Art.53 ÔÇô Cel disp─ârut este socotit a fi ├«n via┼ú─â, dac─â nu a intervenit o hot─âr├óre declarativ─â de moarte r─âmas─â definitiv─â.

Anularea hotărârii de declarare a morţii

Art.54 ÔÇô (1) Dac─â cel declarat mort este ├«n via┼ú─â se poate cere, oric├ónd, anularea hot─âr├órii prin care s-a declarat moartea.

(2) Cel care a fost declarat mort poate cere, dup─â anularea hot─âr├órii declarative de moarte, ├«napoierea bunurilor sale ├«n natur─â, iar dac─â aceasta nu este cu putin┼ú─â, restituirea lor prin echivalent. Cu toate acestea, dob├ónditorul cu titlu oneros nu este obligat s─â le ├«napoieze dec├ót dac─â, sub rezerva dispozi┼úiilor ├«n materie de carte funciar─â, se va face dovada c─â la data dob├óndirii ┼čtia ori trebuia s─â ┼čtie c─â persoana declarat─â moart─â este ├«n via┼ú─â.

Descoperirea certificatului de deces 

Art.55 - Orice persoană interesată poate cere oricând anularea hotărârii declarative de moarte, în cazul în care se descoperă certificatul de deces al celui declarat mort.

Plata f─âcut─â mo┼čtenitorilor aparen┼úi┬á

Art.56 ÔÇô Plata f─âcut─â mo┼čtenitorilor legali sau legatarilor unei persoane, care reapare ulterior hot─âr├órii declarative de moarte, este valabil─â ┼či liberatorie, dac─â a fost f─âcut─â ├«nainte de radierea din registrul de stare civil─â a men┼úiunii privitoare la deces, cu excep┼úia cazului ├«n care cel care a f─âcut plata a cunoscut faptul c─â persoana declarat─â moart─â este ├«n via┼ú─â.

Drepturile mo┼čtenitorului aparent┬á

Art.57 ÔÇô Mo┼čtenitorul aparent care afl─â c─â persoana care a fost declarat─â decedat─â prin hot─âr├óre judec─âtoreasc─â este ├«n via┼ú─â p─âstreaz─â posesia bunurilor ┼či dob├ónde┼čte fructele acestora, c├ót timp cel reap─ârut nu solicit─â restituirea lor.

CAPITOLUL II

Respectul fiin┼úei umane ┼či al drepturilor ei inerente

Secţiunea 1

Dispoziţii comune

Drepturile personalităţii

Art.58 ÔÇô (1) Orice persoan─â are dreptul la via┼ú─â, la s─ân─âtate, la integritate fizic─â ┼či psihic─â, la onoare ┼či reputa┼úie, precum ┼či la respectarea vie┼úii sale private.

(2) Aceste drepturi sunt incesibile.

Atributele de identificare

Art.59 ÔÇô De asemenea, orice persoan─â are dreptul la nume, la domiciliu, la re┼čedin┼ú─â, precum ┼či la o anumit─â stare civil─â, dob├óndite ├«n condi┼úiile legii.

Dreptul de a dispune de sine ├«nsu┼či┬á

Art.60 ÔÇô Persoana fizic─â are dreptul s─â dispun─â de sine ├«ns─â┼či, dac─â nu ├«ncalc─â drepturile ┼či libert─â┼úile altora, ordinea public─â sau bunele moravuri.

Secţiunea a 2-a

Drepturile la via┼ú─â, la s─ân─âtate ┼či la integritate ale persoanei fizice

Garantarea drepturilor inerente fiinţei umane

Art.61 ÔÇô (1) Via┼úa, s─ân─âtatea ┼či integritatea┬á fizic─â ┼či psihic─â a oric─ârei persoane sunt garantate ┼či ocrotite ├«n mod egal de lege.

(2) Interesul ┼či binele fiin┼úei umane trebuie s─â primeze asupra interesului unic al societ─â┼úii sau al ┼čtiin┼úei.

Interzicerea practicii eugenice

Art.62 ÔÇô (1) Nimeni nu poate aduce atingere speciei umane.

(2) Este interzisă orice practică eugenică prin care se tinde la organizarea selecţiei persoanelor.

Intervenţiile asupra caracterelor genetice

Art.63 ÔÇô (1) Sunt interzise orice interven┼úii medicale asupra caracterelor genetice av├ónd drept scop modificarea descenden┼úei persoanei, cu excep┼úia┬á celor care privesc prevenirea ┼či tratamentul maladiilor genetice.

(2) Este interzis─â orice interven┼úie av├ónd drept scop crearea unei fiin┼úe umane genetic identice unei alte fiin┼úe umane vii sau moarte, precum ┼či crearea de embrioni umani ├«n scopuri de cercetare.

(3) Utilizarea tehnicilor de procreaţie asistată medical nu este admisă pentru alegerea sexului viitorului copil decât în scopul evitării unei boli ereditare grave legate de sexul acestuia.

Inviolabilitatea corpului uman

Art.64 ÔÇô (1) Corpul uman este inviolabil.

(2) Orice persoan─â are dreptul la integritatea sa fizic─â ┼či psihic─â. Nu se poate aduce atingere integrit─â┼úii fiin┼úei umane, dec├ót ├«n caz de necesitate terapeutic─â ┼či numai ├«n acest scop.

Examenul caracteristicilor genetice

Art.65 ÔÇô (1) Examenul caracteristicilor genetice ale unei persoane nu poate fi ├«ntreprins dec├ót ├«n scopuri medicale sau de cercetare ┼čtiin┼úific─â, efectuate ├«n condi┼úiile legii.

(2) Identificarea unei persoane pe baza amprentelor sale genetice nu poate fi efectuat─â dec├ót ├«n cadrul unei proceduri judiciare civile sau penale, dup─â caz, sau ├«n scopuri medicale ori de cercetare ┼čtiin┼úific─â, efectuate ├«n condi┼úiile legii.

 

Interzicerea unor acte patrimoniale

Art.66 ÔÇô Orice acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau produselor sale sunt lovite de nulitate absolut─â, cu excep┼úia cazurilor expres prev─âzute de lege.

Intervenţiile asupra unei persoane majore. Condiţii

Art.67 ÔÇô (1) Nicio persoan─â nu poate fi supus─â experien┼úelor, testelor, prelev─ârilor, tratamentelor sau altor interven┼úii ├«n scop terapeutic sau ├«n scop de cercetare ┼čtiin┼úific─â, dec├ót dup─â ce aceasta ┼či-a dat consim┼ú─âm├óntul ├«n scris, ├«n mod liber ┼či ├«n cuno┼čtin┼ú─â de cauz─â, ┼či numai dac─â nu i se aduce atingere vie┼úii sau integrit─â┼úii sale fizice ┼či psihice.

(2) Persoana ├«n cauz─â trebuie s─â fie ├«n prealabil ┼či ├«n mod corespunz─âtor informat─â cu privire la scopul, natura, consecin┼úele ┼či riscurile interven┼úiei medicale.

(3) P├ón─â ├«n momentul interven┼úiei medicale consim┼ú─âm├óntul poate fi revocat oric├ónd, chiar ┼či verbal, dac─â, dup─â ├«mprejur─âri, revocarea scris─â nu era cu putin┼ú─â.

(4) Cel care a suferit daune nejustificate ├«n urma unei interven┼úii are dreptul la o repara┼úie echitabil─â care s─â compenseze pierderile sau constr├óngerile fizice ┼či psihice suferite. Indemniza┼úia se stabile┼čte de comun acord, iar ├«n lips─â, de c─âtre instan┼úa judec─âtoreasc─â.

Consimţământul exprimat anterior intervenţiei medicale

Art.68 ÔÇô ├Än cazurile excep┼úionale, c├ónd persoana ├«n cauz─â nu-┼či poate da consim┼ú─âm├óntul la efectuarea unei interven┼úii terapeutice, poate fi luat─â ├«n considerare, dup─â ├«mprejur─âri, voin┼úa anterior exprimat─â de c─âtre aceasta.

Intervenţia medicală făcută în stare de necesitate

 

Art.69 ÔÇô (1) ├Än cazul ├«n care este amenin┼úat─â grav via┼úa, s─ân─âtatea sau integritatea unei persoane aflate ├«n imposibilitate de a-┼či exprima consim┼ú─âm├óntul ├«n timp util, aceasta poate fi supus─â unor tratamente sau interven┼úii ├«n scop terapeutic, cu condi┼úia ca ele s─â fie efectuate ├«n beneficiul s─âu direct.

(2) Cu toate acestea, este interzisă folosirea de tratamente, intervenţii sau tehnici neomologate ori ale căror consecinţe ar fi intolerabile pentru persoana în cauză, după caz.

Intervenţiile în scop terapeutic asupra unui minor

Art.70 ÔÇô (1) Interven┼úiile ├«n scop terapeutic asupra minorului care nu a ├«mplinit v├órsta de 14 ani sau asupra unei persoane lipsite de discern─âm├ónt din cauza unui handicap, unei tulbur─âri mintale grave sau dintr-un alt motiv similar se pot efectua numai cu consim┼ú─âm├óntul reprezentantului, al ocrotitorului legal sau, dup─â caz, al mandatarului ori curatorului, precum ┼či cu autorizarea instan┼úei tutelare dac─â interven┼úiile respective prezint─â un risc serios pentru s─ân─âtatea persoanei ori dac─â ar putea avea efecte grave ┼či ireversibile. Dispozi┼úiile art.67 alin.(2) ┼či (3) se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor.

(2) Minorul care a ├«mplinit v├órsta de 14 ani poate consim┼úi singur la efectuarea interven┼úiilor ├«n scop terapeutic. Cu toate acestea, este necesar ┼či consim┼ú─âm├óntul p─ârin┼úilor sau, dup─â caz, al ocrotitorului legal, precum ┼či autorizarea instan┼úei tutelare dac─â interven┼úia ├«n scop terapeutic prezint─â un risc serios pentru s─ân─âtatea minorului ori dac─â aceasta ar putea avea efecte grave ┼či ireversibile.

(3) Dac─â minorul care a ├«mplinit v├órsta de 14 ani refuz─â s─â-┼či dea consim┼ú─âm├óntul, interven┼úiile nu se pot face dec├ót cu autorizarea prealabil─â a instan┼úei tutelare, ├«n condi┼úiile art.74, cu excep┼úia cazurilor urgente ├«n care via┼úa sau integritatea fizic─â a minorului este grav amenin┼úat─â, situa┼úie ├«n care consim┼ú─âm├óntul┬á p─ârin┼úilor sau, dup─â caz, al ocrotitorului legal este suficient.

Interven┼úiile ├«n scop de cercetare ┼čtiin┼úific─â asupra unui minor

Art.71 ÔÇô (1) Interven┼úiile ├«n scop de cercetare ┼čtiin┼úific─â asupra unui minor sau asupra unei persoane lipsite de discern─âm├ónt din cauza unui handicap, unei tulbur─âri mintale grave sau dintr-un alt motiv se pot efectua, ├«n condi┼úiile legii, numai cu consim┼ú─âm├óntul reprezentantului, al ocrotitorului s─âu legal sau, dup─â caz, al mandatarului ori curatorului. Dispozi┼úiile art.67 alin.(2) ┼či (3) se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor.

(2) Refuzul minorului sau al persoanei lipsite de discernământ împiedică efectuarea acestor operaţii.

Condi┼úiile generale ale interven┼úiilor ├«n scop de cercetare ┼čtiin┼úific─â

Art.72 ÔÇô Interven┼úiile ├«n scop de cercetare ┼čtiin┼úific─â pot fi efectuate numai dac─â nu exist─â o alt─â metod─â cu efecte comparabile, dac─â riscurile pentru persoana ├«n cauz─â nu sunt dispropor┼úionate ├«n raport cu avantajele posibile ale cercet─ârii ┼či dac─â interven┼úia este acceptabil─â din punct de vedere ┼čtiin┼úific ┼či al eticii medicale.

Condi┼úiile interven┼úiilor ├«n scop de cercetare ┼čtiin┼úific─â asupra unui minor

Art.73 ÔÇô Interven┼úiile ├«n scop de cercetare ┼čtiin┼úific─â asupra unui minor sau asupra unei persoane lipsite de discern─âm├ónt din cauza unui handicap mintal, unei tulbur─âri mintale grave sau dintr-un alt motiv similar, se pot efectua numai dac─â, pe l├óng─â condi┼úiile prev─âzute la art.72 rezultatele previzibile sunt de natur─â fie s─â aduc─â un beneficiu real ┼či direct s─ân─ât─â┼úii sale, fie s─â contribuie ├«n mod semnificativ ┼či cu un risc minim pentru persoana ├«n cauz─â, la dezvoltarea ┼čtiin┼úei medicale.

Autorizarea instan┼úei judec─âtore┼čti

Art.74 ÔÇô (1) Instan┼úa tutelar─â va putea autoriza, la cererea persoanei interesate, efectuarea opera┼úiilor ├«n scop terapeutic sau de cercetare ┼čtiin┼úific─â, dac─â persoanele al c─âror consim┼ú─âm├ónt este cerut de lege sunt ├«n imposibilitate de a-┼či exprima voin┼úa sau refuz─â ├«n mod nejustificat s─â-┼či dea acordul.

(2) Instan┼úa va administra orice prob─â admis─â de lege ┼či va putea asculta membri ai familiei, rude, afini sau alte persoane, ┼úin├ónd seama de rela┼úiile personale ┼či interesul pe care ├«l manifest─â fa┼ú─â de cel ├«n cauz─â.

Prelevarea ┼či transplantul de la persoanele ├«n via┼ú─â

Art.75 ÔÇô (1) Prelevarea ┼či transplantul de organe, ┼úesuturi ┼či celule de origine uman─â de la donatori ├«n via┼ú─â se face numai ├«n cazurile ┼či condi┼úiile prev─âzute de lege.

(2) Se interzice prelevarea de organe, ┼úesuturi ┼či celule de origine uman─â de la minori, precum ┼či de la persoanele aflate ├«n via┼ú─â, lipsite de discern─âm├ónt din cauza unui handicap mintal, unei tulbur─âri mintale grave sau dintr-un alt motiv similar, ├«n afara cazurilor expres prev─âzute de lege.

Sesizarea instan┼úei judec─âtore┼čti

Art.76 ÔÇô La cererea persoanei interesate, instan┼úa poate lua toate m─âsurile necesare pentru a ├«mpiedica sau a face s─â ├«nceteze orice atingere ilicit─â adus─â integrit─â┼úii corpului uman, precum ┼či pentru a dispune repararea, ├«n condi┼úiile prev─âzute art.262-273, a daunelor materiale ┼či morale suferite.

Secţiunea a 3-a

Respectul vie┼úii private ┼či al demnit─â┼úii persoanei umane

Dreptul la viaţa privată

Art.77 ÔÇô (1) Orice persoan─â are dreptul la respectarea vie┼úii sale private.

(2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni  în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul sau corespondenţa sa, fără să existe consimţământul său ori fără ca legea să permită acest lucru.

Dreptul la demnitate

Art.78 ÔÇô (1) Orice persoan─â are dreptul la respectarea demnit─â┼úii sale.

(2) Este interzis─â orice atingere adus─â imaginii, onoarei ┼či reputa┼úiei unei persoane, f─âr─â consim┼ú─âm├óntul acesteia sau f─âr─â ca legea s─â permit─â acest lucru.

Publicitatea vieţii private

Art.79 ÔÇô (1) Este interzis─â utilizarea, ├«n mod public, a ├«nregistr─ârilor imaginii sau vocii unei persoane, f─âr─â acordul acesteia.

(2) Este, de asemenea, interzis─â utilizarea, ├«n mod public, a coresponden┼úei, manuscriselor sau altor documente personale, precum ┼či a informa┼úiilor din via┼úa privat─â a unei persoane, f─âr─â acordul acesteia, dac─â sunt de natur─â s─â aduc─â atingere imaginii sau reputa┼úiei sale.

(3) Fac excep┼úie de la prevederile alin. (1) ┼či (2) cazurile ├«n care utilizarea este permis─â prin lege sau c├ónd prezint─â un interes public justificat.

Atingeri aduse vieţii private sau reputaţiei

Art.80 ÔÇô Pot fi ├«ndeosebi considerate ca atingeri aduse vie┼úii private:

a) intrarea fără drept în locuinţă sau luarea din aceasta a oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal;

b) interceptarea f─âr─â drept a unei convorbiri private s─âv├ór┼čite prin orice mijloace tehnice;

c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane, dacă aceasta nu se află într-un loc public;

d) difuzarea de imagini ale persoanei, filmată în propria locuinţă sau în orice alte locuri private, fără acordul acesteia;

e) difuzarea de imagini care prezintă interioare sau aspecte exterioare ale locuinţei private, fără acordul celui care o ocupă în mod legal;

f) ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege;

g) difuzarea de ┼čtiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise sau audiovizuale privind via┼úa intim─â, personal─â sau de familie, f─âr─â acordul persoanei ├«n cauz─â;

h) difuzarea de materiale con┼úin├ónd imagini privind o persoan─â aflat─â la tratament ├«n unit─â┼úile de asisten┼ú─â medical─â, precum ┼či a datelor cu caracter personal privind starea de s─ân─âtate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstan┼úe ├«n leg─âtur─â cu boala ┼či cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, f─âr─â acordul persoanei ├«n cauz─â, iar ├«n cazul ├«n care aceasta este decedat─â, f─âr─â acordul familiei sau al persoanelor ├«ndrept─â┼úite;

i) utilizarea numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană în alt scop decât informarea legitimă a publicului;

j) difuzarea sau utilizarea coresponden┼úei, manuscriselor sau a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, re┼čedin┼úa, precum ┼či numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, f─âr─â acordul persoanei c─âreia acestea ├«i apar┼úin sau care, dup─â caz, are dreptul de a dispune de ele.

Prezumţia de consimţământ

Art.81 ÔÇô C├ónd ├«nsu┼či cel la care se refer─â o informa┼úie sau un material le pune la dispozi┼úia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cuno┼čtin┼ú─â c─â ├«┼či desf─â┼čoar─â activitatea ├«n domeniul inform─ârii publicului, consim┼ú─âm├óntul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris. ┬á

Prelucrarea datelor personale

Art.82 ÔÇô (1) Orice prelucrare a datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, se poate face numai ├«n cazurile ┼či condi┼úiile prev─âzute de lege.

(2) În sensul prezentului articol, prin date cu caracter personal se înţelege orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau, după caz, care poate fi identificată, în mod direct ori indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale, sociale sau politice.

Dosarele personale

Art.83 ÔÇô (1) Nicio persoan─â, autoritate sau institu┼úie public─â av├ónd atribu┼úii de prelucrare a datelor cu caracter personal nu poate ├«ntocmi, de┼úine sau distruge un dosar privitor la o anumit─â persoan─â dec├ót ├«n cazurile ┼či ├«n condi┼úiile prev─âzute prin lege.

(2) ├Än toate cazurile, ea nu poate aduna ┼či conserva dec├ót acele informa┼úii ce corespund scopului pentru care s-a constituit dosarul.

Accesul la dosarul altuia

Art.84 ÔÇô Nimeni nu are dreptul ca, f─âr─â acordul persoanei cu privire la care s-a constituit dosarul sau f─âr─â autorizarea prev─âzut─â de lege, s─â comunice date din acel dosar ter┼úilor ┼či nici s─â foloseasc─â informa┼úiile pe care le de┼úine ├«n alte scopuri dec├ót cele prev─âzute ├«n art.83 alin.(2).┬á

Accesul la propriul dosar

Art.85 ÔÇô (1) Cel care de┼úine un dosar privind o alt─â persoan─â nu ├«i poate interzice acesteia din urm─â accesul la acel dosar dec├ót dac─â justific─â un interes serios ┼či legitim.

(2) Accesul la informaţiile cu caracter personal prelucrate sau deţinute de o altă persoană, autoritate sau instituţie publică, după caz, este gratuit.

 

Dreptul de intervenţie asupra datelor personale

Art.86 ÔÇô Orice persoan─â are dreptul, ├«n mod gratuit, s─â verifice ┼či s─â cear─â, ├«n condi┼úiile legii, rectificarea sau actualizarea datelor inexacte, incomplete sau echivoce din dosarul s─âu, radierea datelor perimate sau nejustificate prin obiectul acelui dosar, precum ┼či s─â formuleze, c├ónd este cazul, comentarii sau observa┼úii cu privire la informa┼úiile pe care acesta le con┼úine.

 

Dreptul de a se adresa justiţiei

Art.87 ÔÇô (1) Dac─â legea nu prevede condi┼úiile ┼či modalit─â┼úile de exercitare a dreptului la consultarea sau rectificarea unui dosar, acestea vor fi determinate de instan┼úa judec─âtoreasc─â, la cererea persoanei interesate.

(2) ├Än toate cazurile, dreptul la daune-interese al persoanei care a suferit un prejudiciu ├«n urma unei prelucr─âri de date cu caracter personal sau a ┼úinerii unui dosar, efectuate f─âr─â acordul persoanei interesate ori cu nerespectarea dispozi┼úiilor legale, r─âm├óne neatins ┼či poate fi valorificat ├«n condi┼úiile dreptului comun. Orice clauz─â contrar─â este considerat─â nescris─â.

 

Secţiunea a 4-a

Respectul datorat persoanei ┼či dup─â decesul s─âu

 

Respectul datorat persoanei decedate

 

Art.88 ÔÇô Persoanei decedate i se datoreaz─â respect cu privire la memoria sa, precum ┼či cu privire la corpul s─âu.

 

Interzicerea atingerii memoriei persoanei decedate

Art.89 ÔÇô (1) Este interzis a se aduce atingere memoriei persoanei decedate prin cuvinte, gesturi, prin expunere la batjocur─â ori prin atribuirea┬á unui defect, a unei boli sau infirmit─â┼úi care, chiar dac─â ar fi fost reale, nu ar fi trebuit s─â fie relevate.

(2) Constituie atingere adus─â memoriei unei persoane decedate ┼či afirmarea sau imputarea ├«n public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la acea persoan─â, care, dac─â ar fi fost adev─ârat─â, ar fi expus acea persoan─â, ├«n timpul vie┼úii, la o sanc┼úiune penal─â, administrativ─â sau disciplinar─â, ori dispre┼úului public.

(3) Proba verit─â┼úii celor afirmate sau imputate este admisibil─â dac─â afirmarea sau imputarea au fost s─âv├ór┼čite pentru ap─ârarea unui interes legitim.

 

Respectarea voinţei persoanei decedate

Art.90 ÔÇô (1) Orice persoan─â poate determina felul propriilor funeralii ┼či poate dispune cu privire la corpul s─âu dup─â moarte. ├Än cazul celor lipsi┼úi de capacitate de exerci┼úiu sau al celor cu capacitate de exerci┼úiu restr├óns─â este necesar ┼či consim┼ú─âm├óntul scris al p─ârin┼úilor sau, dup─â caz, al tutorelui.

(2) ├Än lipsa dorin┼úei exprese a persoanei decedate, va fi respectat─â, ├«n ordine, voin┼úa so┼úului, p─ârin┼úilor, descenden┼úilor, rudelor ├«n linie colateral─â p├ón─â la al patrulea grad inclusiv, legatarilor universali sau cu titlu universal ori dispozi┼úia primarului comunei, ora┼čului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucure┼čti ├«n a c─ârui raz─â teritorial─â a avut loc decesul.

Prelevarea de la persoanele decedate

Art.91 ÔÇô Prelevarea de organe, ┼úesuturi ┼či celule umane, ├«n scop terapeutic sau ┼čtiin┼úific, de la persoanele decedate se efectueaz─â numai ├«n condi┼úiile prev─âzute de lege.

 

Capitolul III

Identificarea persoanei fizice

Secţiunea 1

Numele

Dreptul la nume

Art.92 ÔÇô Orice persoan─â are dreptul la numele stabilit sau dob├óndit, potrivit legii.

 

Structura numelui

Art.93 ÔÇô Numele cuprinde numele de familie ┼či prenumele.

Dobândirea numelui

Art.94 ÔÇô (1) Numele de familie se dob├ónde┼čte prin efectul filia┼úiei ┼či se modific─â prin efectul schimb─ârii st─ârii civile, ├«n condi┼úiile prev─âzute de lege.

(2) Prenumele se stabile┼čte la data ├«nregistr─ârii na┼čterii, pe baza declara┼úiei de na┼čtere ┼či poate fi alc─âtuit din cel mult trei cuvinte. Este interzis─â ├«nregistrarea de c─âtre ofi┼úerul de stare civil─â a prenumelor fanteziste, indecente, ridicole ┼či a altor asemenea, de natur─â a afecta ordinea public─â ┼či bunele moravuri ori interesele copilului, dup─â caz.

(3) Numele de familie ┼či prenumele copilului g─âsit, n─âscut din p─ârin┼úi necunoscu┼úi, precum ┼či cele ale copilului care este p─âr─âsit de c─âtre mam─â ├«n spital, iar identitatea acesteia nu a fost stabilit─â ├«n termenul prev─âzut de lege, se stabilesc prin dispozi┼úia primarului comunei, ora┼čului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucure┼čti ├«n a c─ârui raz─â teritorial─â a fost g─âsit copilul ori, dup─â caz, s-a constatat p─âr─âsirea lui, ├«n condi┼úiile legii speciale.

 

Schimbarea numelui pe cale administrativ─â

Art.95 ÔÇô Cet─â┼úenii rom├óni pot ob┼úine, ├«n condi┼úiile legii, schimbarea pe cale administrativ─â a numelui de familie ┼či a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea.

Secţiunea a 2-a

Domiciliul ┼či re┼čedin┼úa

Dreptul la domiciliu ┼či re┼čedin┼ú─â

Art.96 ÔÇô (1) Cet─â┼úenii rom├óni au dreptul s─â-┼či stabileasc─â ori s─â-┼či schimbe, ├«n mod liber, domiciliul sau re┼čedin┼úa, ├«n ┼úar─â sau ├«n str─âin─âtate, cu excep┼úia cazurilor anume prev─âzute de lege.

(2) Dac─â prin lege nu se prevede altfel, o persoan─â fizic─â nu poate s─â aib─â ├«n acela┼či timp dec├ót un singur domiciliu ┼či o singur─â re┼čedin┼ú─â, chiar ┼či atunci c├ónd de┼úine mai multe locuin┼úe.

Domiciliul

Art.97 ÔÇô Domiciliul persoanei fizice, ├«n vederea exercit─ârii drepturilor sale civile, este ├«n locul unde ├«┼či are principala a┼čezare.

Re┼čedin┼úa

Art.98 ÔÇô Re┼čedin┼úa persoanei fizice este ├«n locul unde ├«┼či are locuin┼úa obi┼čnuit─â.┬á

Stabilirea ┼či schimbarea domiciliului

Art.99 ÔÇô (1) Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozi┼úiilor legii speciale.

(2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu opereaz─â dec├ót atunci c├ónd cel care ocup─â sau se mut─â ├«ntr-un anumit loc a f─âcut-o cu inten┼úia de a avea o a┼čezare principal─â.

(3) Dovada intenţiei rezultă din declaraţiile persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declaraţii, din orice alte împrejurări de fapt.

Prezumţia de domiciliu

Art.100 ÔÇô (1) Re┼čedin┼úa va fi considerat─â domiciliu c├ónd acesta nu este cunoscut.

(2) ├Än lips─â de re┼čedin┼ú─â, persoana fizic─â este considerat─â c─â domiciliaz─â la locul unde ea se g─âse┼čte, iar dac─â acesta nu se cunoa┼čte, la locul ultimului domiciliu.

Dovada

Art.101 ÔÇô (1) Dovada domiciliului ┼či a re┼čedin┼úei se face cu men┼úiunile cuprinse ├«n cartea de identitate.

(2) ├Än lipsa acestor men┼úiuni ori atunci c├ónd acestea nu corespund realit─â┼úii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a re┼čedin┼úei nu va putea fi opus─â altor persoane.

Domiciliul minorului ┼či al celui pus sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â

Art.102 - (1) Domiciliul minorului care nu a dob├óndit capacitate deplin─â de exerci┼úiu ├«n condi┼úiile prev─âzute de lege este la p─ârin┼úii s─âi sau la acela dintre p─ârin┼úi la care el locuie┼čte ├«n mod statornic.

(2) ├Än cazul ├«n care p─ârin┼úii au domicilii separate ┼či nu se ├«n┼úeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instan┼úa tutelar─â, ascult├ónd pe p─ârin┼úi, precum ┼či pe copil, dac─â acesta a ├«mplinit v├órsta de 10 ani, va decide ┼úin├ónd seama de interesele copilului. P├ón─â la r─âm├ónerea definitiv─â a hot─âr├órii judec─âtore┼čti, minorul este prezumat c─â are domiciliul la p─ârintele la care locuie┼čte ├«n mod statornic.

(3) În situaţiile prevăzute de lege, domiciliul minorului poate fi la bunici, la alte rude ori persoane de încredere, cu consimţământul acestora, ori, după caz, la o instituţie de ocrotire.

(4) Domiciliul minorului, ├«n cazul ├«n care numai unul dintre p─ârin┼úii s─âi ├«l reprezint─â ori ├«n cazul ├«n care se afl─â sub tutel─â, precum ┼či domiciliul persoanei puse sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â, este la reprezentantul legal.

Cazuri speciale

Art.103 ÔÇô Domiciliul copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea p─ârin┼úilor s─âi ┼či supus unor m─âsuri de protec┼úie special─â, ├«n cazurile prev─âzute de lege, se afl─â la familia sau la persoanele c─ârora le-a fost dat ├«n plasament ori ├«ncredin┼úat, dup─â caz.

 

Domiciliul persoanei puse sub curatel─â

Art.104 - În cazul în care s-a instituit o curatelă asupra bunurilor celui care a dispărut, acesta are domiciliul la curator, în măsura în care acesta este îndreptăţit să-l reprezinte.

 

Domiciliul la custode sau curator

Art.105 - Dac─â a fost numit un custode sau un curator pentru administrarea bunurilor succesorale, cei chema┼úi la mo┼čtenire au domiciliul la custode sau, dup─â caz, la curator, ├«n m─âsura ├«n care acesta este ├«ndrept─â┼úit s─â ├«i reprezinte.

Domiciliul profesional

Art.106 ÔÇô Cel care exploateaz─â o ├«ntreprindere are domiciliul ┼či la locul acelei ├«ntreprinderi, ├«n tot ceea ce prive┼čte obliga┼úiile patrimoniale ce s-au n─âscut sau urmeaz─â a se executa ├«n acel loc.

Alegerea de domiciliu

Art.107 ÔÇô (1) P─âr┼úile unui act juridic pot s─â aleag─â un domiciliu ├«n vederea exercit─ârii drepturilor sau a execut─ârii obliga┼úiilor n─âscute din acel act.

(2) Alegerea domiciliului nu se prezumă, ci trebuie făcută în scris.

Secţiunea a 3-a

Actele de stare civil─â

Starea civil─â

Art.108 ÔÇô Starea civil─â este dreptul persoanei de a se individualiza, ├«n familie ┼či societate, prin calit─â┼úile strict personale care decurg din actele ┼či faptele de stare civil─â.┬á

Dovada st─ârii civile

Art.109 ÔÇô (1) Starea civil─â se dovede┼čte prin actele de na┼čtere, c─âs─âtorie ┼či deces ├«ntocmite, potrivit legii, ├«n registrele de stare civil─â, precum ┼či prin certificatele de stare civil─â eliberate pe baza acestora.

(2) Actele de stare civil─â sunt ├«nscrisuri autentice ┼či fac dovada p├ón─â la ├«nscrierea ├«n fals, pentru ceea ce reprezint─â constat─ârile personale ale ofi┼úerului de stare civil─â ┼či, p├ón─â la proba contrar─â, pentru celelalte men┼úiuni.

(3) Hotărârea judecătorească dată cu privire la starea civilă a unei persoane este opozabilă oricărei alte persoane cât timp printr-o nouă hotărâre nu s-a stabilit contrariul.

(4) Dac─â printr-o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â s-a stabilit o anumit─â stare civil─â a unei persoane, iar printr-o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â ulterioar─â este admis─â o ac┼úiune prin care s-a contestat starea civil─â astfel stabilit─â, prima hot─âr├óre ├«┼či pierde efectele la data r─âm├ónerii definitive a celei de a doua hot─âr├óri.

Anularea, completarea, modificarea sau rectificarea actelor de stare civil─â

Art.110 ÔÇô (1) Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civil─â ┼či a men┼úiunilor ├«nscrise pe acestea se poate face numai ├«n temeiul unei hot─âr├óri judec─âtore┼čti definitive.

(2) Rectificarea actelor de stare civil─â ┼či a men┼úiunilor ├«nscrise pe marginea acestora se poate face, din oficiu sau la cerere, numai ├«n temeiul dispozi┼úiei primarului de la prim─âria care are ├«n p─âstrare actul de stare civil─â.

(3) Starea civil─â poate fi modificat─â ├«n baza unei hot─âr├óri de anulare, completare sau modificare a unui act de stare civil─â ori, dup─â caz, a unei dispozi┼úii de rectificare a unui act de stare civil─â numai dac─â a fost formulat─â ┼či o ac┼úiune de modificare a st─ârii civile, care a fost admis─â printr-o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â r─âmas─â definitiv─â.

(4) Hot─âr├órea judec─âtoreasc─â prin care se dispune anularea, completarea, modificarea sau, dup─â caz, rectificarea unui act de stare civil─â, precum ┼či ├«nregistrarea f─âcut─â ├«n temeiul unei asemenea hot─âr├óri sunt opozabile oric─ârei alte persoane c├ót timp printr-o nou─â hot─âr├óre nu s-a stabilit contrariul.

Înscrierea menţiunilor pe actul de stare civilă

Art.111 - Anularea, completarea, modificarea ┼či rectificarea unui act de stare civil─â sau a unei men┼úiuni ├«nscrise pe acesta, dispuse prin hot─âr├óre judec─âtoreasc─â r─âmas─â definitiv─â ori, dup─â caz, prin dispozi┼úie a primarului, se ├«nscrie numai prin men┼úiune pe actul de stare civil─â corespunz─âtor. ├Än acest scop, hot─âr├órea judec─âtoreasc─â r─âmas─â definitiv─â se comunic─â de ├«ndat─â, din oficiu, de c─âtre instan┼úa care s-a pronun┼úat ultima asupra fondului.

Actele întocmite de un ofiţer de stare civilă necompetent

Art.112 ÔÇô Actele de stare civil─â ├«ntocmite de o persoan─â care a exercitat ├«n mod public atribu┼úiile de ofi┼úer de stare civil─â, cu respectarea tuturor prevederilor legale, sunt valabile, chiar dac─â acea persoan─â nu avea aceast─â calitate, afar─â de cazul ├«n care beneficiarii acestor acte au cunoscut, ├«n momentul ├«ntocmirii lor, lipsa acestei calit─â┼úi.┬á

Alte mijloace de dovadă a stării civile 

Art.113 ÔÇô Starea civil─â se poate dovedi, ├«naintea instan┼úei judec─âtore┼čti, prin orice mijloace de prob─â, dac─â:

  1. nu au existat registre de stare civil─â;
  2. registrele de stare civilă s-au pierdut ori au fost distruse, în tot sau în parte;
  3. nu este posibil─â procurarea din str─âin─âtate a certificatului de stare civil─â sau a extrasului de pe actul de stare civil─â;
  4. întocmirea actului de stare civilă a fost omisă sau, după caz, refuzată.

TITLUL III

Ocrotirea persoanei fizice

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Interesul persoanei ocrotite

Art.114 ÔÇô (1) Orice m─âsur─â de ocrotire a persoanei fizice se stabile┼čte numai ├«n interesul acesteia.

(2) La luarea unei m─âsuri de ocrotire, trebuie s─â se ┼úin─â seama de posibilitatea persoanei fizice de a-┼či exercita drepturile ┼či de a-┼či ├«ndeplini obliga┼úiile cu privire la persoana ┼či bunurile sale.

Persoanele ocrotite

Art.115 ÔÇô Sunt supu┼či unor m─âsuri speciale de ocrotire minorii ┼či cei care, de┼či capabili, din cauza b─âtr├óne┼úii, a bolii sau a altor motive prev─âzute de lege nu pot s─â-┼či administreze bunurile ┼či nici s─â-┼či apere interesele ├«n condi┼úii corespunz─âtoare.┬á

M─âsuri de ocrotire

Art.116 ÔÇô (1) Ocrotirea minorului se realizeaz─â prin p─ârin┼úi, prin instituirea tutelei, prin darea ├«n plasament sau, dup─â caz, prin alte m─âsuri de protec┼úie special─â anume prev─âzute de lege.

(2) Ocrotirea majorului are loc prin punerea sub interdicţie judecătorească sau prin instituirea curatelei, în condiţiile prevăzute de prezentul cod.

Instanţa tutelară

Art.117 ÔÇô Procedurile prev─âzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei prin tutel─â ┼či curatel─â sunt de competen┼úa instan┼úei tutelare ┼či de familie stabilite potrivit legii, denumit─â ├«n continuare instan┼ú─â tutelar─â.

Ocrotirea persoanei prin tutel─â

Art.118 - (1) Ocrotirea persoanei prin tutel─â se realizeaz─â de c─âtre tutore, desemnat sau numit, ├«n condi┼úiile prezentului cod, precum ┼či de c─âtre consiliul de familie, ca organ consultativ.

(2) Consiliul de familie poate fi constituit de către instanţa tutelară numai la cererea persoanelor interesate.

(3) În cazul în care nu se constituie consiliul de familie, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de către instanţa tutelară.

Ocrotirea persoanei prin curatel─â

Art.119 ÔÇô Ocrotirea persoanei prin curatel─â are loc numai ├«n cazurile ┼či condi┼úiile prev─âzute de lege.┬á

CAPITOLUL II

Tutela minorului

 

Secţiunea 1

Deschiderea tutelei

Cazuri de instituire

Art.120 ÔÇô Tutela minorului se instituie atunci c├ónd ambii p─ârin┼úi sunt, dup─â caz, deceda┼úi, necunoscu┼úi, dec─âzu┼úi din exerci┼úiul drepturilor p─ârinte┼čti sau li s-a aplicat pedeapsa penal─â a interzicerii drepturilor p─ârinte┼čti, pu┼či sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â, disp─âru┼úi ori declara┼úi judec─âtore┼čte mor┼úi, precum ┼či ├«n cazul ├«n care, la ├«ncetarea adop┼úiei, instan┼úa hot─âr─â┼čte c─â este ├«n interesul minorului instituirea unei tutele.

Persoanele obligate s─â ├«n┼čtiin┼úeze instan┼úa tutelar─â

Art.121 ÔÇô Au obliga┼úia ca, ├«n termen de cel mult cinci zile de la data c├ónd afl─â de existen┼úa unui minor lipsit de ├«ngrijire p─ârinteasc─â ├«n cazurile prev─âzute ├«n art.120, s─â ├«n┼čtiin┼úeze instan┼úa tutelar─â:

  1. persoanele apropiate minorului, precum ┼či administratorii ┼či locatarii casei ├«n care locuie┼čte minorul;
  2. serviciul de stare civil─â, cu prilejul ├«nregistr─ârii mor┼úii unei persoane, precum ┼či notarul public, cu prilejul deschiderii unei proceduri succesorale;
  3. instan┼úele judec─âtore┼čti, reprezentan┼úii Ministerului Public ┼či┬á ai poli┼úiei, cu prilejul pronun┼ú─ârii, lu─ârii sau execut─ârii unei m─âsuri privative de libertate;┬á

organele administra┼úiei publice locale, institu┼úiile de ocrotire, precum ┼či orice alt─â persoan─â.

Secţiunea a 2-a

Tutorele

Persoana care poate fi numit─â tutore

Art.122 ÔÇô (1) Poate fi tutore o persoan─â fizic─â sau so┼úul ┼či so┼úia, ├«mpreun─â, dac─â nu se afl─â ├«n vreunul din cazurile de incompatibilitate prev─âzute de prezentul cod.

(2) ├Än cazul ├«n care, ├«n situa┼úia prev─âzut─â la art.120 se afl─â mai mul┼úi minori care sunt fra┼úi sau surori, se nume┼čte, de regul─â, un singur tutore.

Persoanele care nu pot fi numite tutore

Art.123 ÔÇô (1) Nu poate fi tutore:

a) minorul, persoana pusă sub interdicţie judecătorească sau cel pus sub curatelă;

b) cel dec─âzut din exerci┼úiul drepturilor p─ârinte┼čti sau declarat incapabil de a fi tutore;

c) cel c─âruia i s-a restr├óns exerci┼úiul unor drepturi politice sau civile, fie ├«n temeiul legii, fie prin hot─âr├óre judec─âtoreasc─â, precum ┼či cel cu rele purt─âri;

d) cel care, exercitând o tutelă, a fost îndepărtat din aceasta;

e) cel aflat ├«ntr-o stare de insolvabilitate ├«ndeob┼čte cunoscut─â;

f) cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea îndeplini sarcina tutelei;

g) cel înlăturat prin înscris autentic sau prin testament de către părintele care exercita singur, în momentul morţii, autoritatea părintească.

(2) Dac─â una din ├«mprejur─ârile prev─âzute la alin.(1) survine sau este descoperit─â ├«n timpul tutelei, tutorele va fi ├«ndep─ârtat, respect├óndu-se aceea┼či procedur─â ca ┼či la numirea lui.

Desemnarea tutorelui de c─âtre p─ârinte

Art.124 ÔÇô (1) P─ârintele poate desemna, prin act unilateral sau prin contract de mandat, ├«ncheiate ├«n form─â autentic─â, ori, dup─â caz, prin testament, persoana care urmeaz─â a fi numit─â tutore al copiilor s─âi.

(2) Desemnarea f─âcut─â de p─ârintele care ├«n momentul mor┼úii era dec─âzut din drepturile p─ârinte┼čti sau pus sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â, este lipsit─â de efecte.

(3) Desemnarea f─âcut─â ├«n condi┼úiile prezentului articol poate fi revocat─â oric├ónd de c─âtre p─ârinte, chiar ┼či printr-un ├«nscris sub semn─âtur─â privat─â.

Desemnarea mai multor tutori

Art.125 ÔÇô ├Än cazul ├«n care au fost desemnate mai multe persoane ca tutore, f─âr─â vreo preferin┼ú─â, ori exist─â mai multe rude, afini sau prieteni ai familiei minorului ├«n stare s─â ├«ndeplineasc─â sarcinile tutelei ┼či care ├«┼či exprim─â dorin┼úa de a fi tutore, instan┼úa tutelar─â va hot─âr├« ┼úin├ónd seama de condi┼úiile lor materiale, precum ┼či de garan┼úiile morale necesare dezvolt─ârii armonioase a minorului.

M─âsuri provizorii

Art.126 ÔÇô (1) Cel chemat la tutel─â ├«n conformitate cu dispozi┼úiile art.124 nu poate fi ├«nl─âturat f─âr─â acordul s─âu, dec├ót dac─â se afl─â ├«n vreunul din cazurile prev─âzute la art.123 sau dac─â prin numirea sa interesele minorului ar fi periclitate.

(2) ├Än cazul ├«n care cel chemat la tutel─â este numai temporar ├«mpiedicat ├«n exercitarea atribu┼úiilor ce i-au fost conferite, instan┼úa tutelar─â, dup─â ├«ncetarea ├«mpiedic─ârii, ├«l nume┼čte tutore la cererea sa, dar nu mai t├órziu de ┼čase luni de la deschiderea tutelei. P├ón─â atunci, instan┼úa desemneaz─â un tutore provizoriu.

(3) Dup─â trecerea celor ┼čase luni, dac─â persoana desemnat─â nu a cerut numirea sa ca tutore, cel numit provizoriu tutore r─âm├óne s─â ├«ndeplineasc─â ├«n continuare sarcinile tutelei p├ón─â la numirea unui tutore ├«n condi┼úiile art.127.

Numirea tutorelui de către instanţa tutelară

Art.127 ÔÇô ├Än lipsa unui tutore desemnat, instan┼úa tutelar─â, nume┼čte cu prioritate ca tutore, dac─â nu se opun ┬ámotive ├«ntemeiate, o rud─â sau un afin ori un prieten al familiei minorului, ├«n stare s─â ├«ndeplineasc─â aceast─â sarcin─â ┼úin├ónd seama de rela┼úiile personale, de apropierea domiciliilor, de condi┼úiile materiale ┼či de garan┼úiile morale pe care le prezint─â cel chemat la tutel─â.

Procedura de numire

Art.128 ÔÇô (1) Numirea tutorelui se face, cu acordul acestuia, de c─âtre instan┼úa tutelar─â ├«n camera de consiliu prin ├«ncheiere definitiv─â. Atunci c├ónd desemnarea tutorelui s-a f─âcut prin contract de mandat, cel desemnat tutore nu poate refuza numirea dec├ót pentru motivele prev─âzute la art.129 alin.(2).

(2) Ascultarea minorului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie.

(3) În lipsa unui tutore desemnat, dacă instanţa tutelară a constituit consiliul de familie, numirea tutorelui se face, potrivit alin.(1), cu consultarea consiliului de familie.

(4) ├Äncheierea de numire se comunic─â ├«n scris tutorelui ┼či se afi┼čeaz─â la sediul instan┼úei tutelare ┼či la prim─âria de la domiciliul minorului.

(5) Drepturile ┼či ├«ndatoririle tutorelui ├«ncep de la data comunic─ârii ├«ncheierii de numire.

(6) Între timp, instanţa tutelară poate lua măsuri provizorii cerute de interesele minorului, putând chiar să numească un curator special.

Refuzul continu─ârii tutelei

Art.129 ÔÇô (1) Cel numit tutore este dator s─â continue ├«ndeplinirea sarcinilor tutelei.

(2) Poate refuza continuarea tutelei:

a) cel care are vârsta de 60 de ani împliniţi;

b) femeia însărcinată sau mama unui copil mai mic de opt ani;

c) cel care cre┼čte ┼či educ─â doi sau mai mul┼úi copii;

d) cel care, din cauza bolii, a infirmităţii, a felului îndeletnicirii, a depărtării domiciliului de locul unde se află bunurile minorului sau din alte motive întemeiate, nu ar mai putea să îndeplinească această sarcină.

Înlocuirea tutorelui

Art.130 ÔÇô Dac─â vreuna dintre ├«mprejur─ârile ar─âtate ├«n art.129 survine ├«n timpul tutelei, tutorele poate cere s─â fie ├«nlocuit. Cererea de ├«nlocuire se adreseaz─â instan┼úei tutelare, care va hot─âr├« de urgen┼ú─â. P├ón─â la solu┼úionarea cererii sale de ├«nlocuire, el este obligat s─â continue exercitarea atribu┼úiilor.

Caracterul personal al tutelei 

Art.131 ÔÇô (1) Tutela este o sarcin─â personal─â.

(2) Cu toate acestea, instan┼úa tutelar─â, cu avizul consiliului de familie, poate, ┼úin├ónd seama de m─ârimea ┼či compunerea patrimoniului minorului, s─â decid─â ca administrarea patrimoniului ori doar a unei p─âr┼úi a acestuia s─â fie ├«ncredin┼úat─â, potrivit legii, unei persoane fizice sau juridice specializate.

Gratuitatea tutelei

Art.132 ÔÇô (1) Tutela este o sarcin─â gratuit─â.

(2) Cu toate acestea, tutorele poate fi ├«ndrept─â┼úit, pe perioada exercit─ârii sarcinilor tutelei, la o remunera┼úie al c─ârei cuantum va fi stabilit de instan┼úa tutelar─â, cu avizul consiliului de familie, ┼úin├ónd seama de munca depus─â ├«n administrarea averii ┼či de starea material─â a minorului ┼či a tutorelui, dar nu mai mult de 10% din veniturile bunurilor minorului. Instan┼úa tutelar─â, cu avizul consiliului de familie, va putea modifica sau suprima aceast─â remunera┼úie, potrivit ├«mprejur─ârilor.

Secţiunea a 3-a

Consiliul de familie

Rolul consiliului de familie 

Art.133 ÔÇô (1) Consiliul de familie se constituie pentru a supraveghea modul ├«n care tutorele ├«┼či exercit─â drepturile ┼či ├«┼či ├«ndepline┼čte ├«ndatoririle cu privire la persoana ┼či bunurile minorului.

(2) În cazul ocrotirii minorului prin părinţi, prin darea în plasament sau, după caz, prin alte măsuri de protecţie specială prevăzute de lege nu se va institui consiliul de familie.

 

Membrii consiliului de familie

Art.134 ÔÇô (1) Instan┼úa tutelar─â poate constitui un consiliu de familie, compus din trei rude sau afini, ┼úin├ónd seama de gradul de rudenie ┼či de rela┼úiile personale cu familia minorului. ├Än lips─â de rude sau afini pot fi numite ┼či alte persoane care au avut leg─âturi de prietenie cu p─ârin┼úii minorului sau care manifest─â interes pentru situa┼úia acestuia.

(2) So┼úul ┼či so┼úia nu pot fi, ├«mpreun─â, membri ai aceluia┼či consiliu de familie.

(3) ├Än acelea┼či condi┼úii, instan┼úa tutelar─â nume┼čte ┼či doi suplean┼úi.

(4) Tutorele nu poate fi membru în consiliul de familie.

 

Alte dispoziţii aplicabile consiliului de familie

Art.135 ÔÇô Dispozi┼úiile art.123, art.129 alin.(1) ┼či alin.(2) lit.d), art.130 ┼či art.156 se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor ┼či membrilor consiliului de familie.

 

Modificarea consiliului de familie

Art.136 ÔÇô ├Än afar─â de cazul prev─âzut la art.140, alc─âtuirea consiliului de familie nu se poate modifica ├«n timpul tutelei, afar─â numai dac─â interesele minorului ar cere o asemenea schimbare sau dac─â, prin moartea sau dispari┼úia unuia dintre membri, ar fi necesar─â completarea.

Constituirea consiliului de familie

Art.137 ÔÇô (1) ├Än vederea constituirii consiliului de familie, persoanele care ├«ndeplinesc condi┼úiile pentru a fi membri sunt convocate la domiciliul minorului de c─âtre instan┼úa tutelar─â, din oficiu sau la sesizarea minorului, dac─â acesta a ├«mplinit 14 ani, a tutorelui desemnat, a oric─âror altor persoane care au cuno┼čtin┼ú─â despre situa┼úia minorului.

(2) Numirea membrilor consiliului de familie se face, cu acordul acestora.

(3) Minorul care a împlinit vârsta de 10 ani va fi ascultat.

Modul de lucru

Art.138 ÔÇô (1) Consiliul de familie este convocat cu cel pu┼úin 10 zile ├«nainte de data ├«ntrunirii, la solicitarea oric─âruia dintre membrii acestuia, a minorului care a ├«mplinit v├órsta de 14 ani, a tutorelui sau a instan┼úei tutelare.

(2) Cei convoca┼úi sunt obliga┼úi s─â se prezinte personal la locul indicat ├«n actul de convocare. ├Än cazul ├«n care ace┼čtia nu se pot prezenta, ei pot fi reprezenta┼úi de persoane care sunt rude sau afini cu p─ârin┼úii minorului, dac─â aceste persoane nu sunt desemnate sau convocate ├«n nume propriu ca membri ai consiliului de familie. So┼úii se pot reprezenta reciproc.

(3) ┼×edin┼úele consiliului de familie se ┼úin la domiciliul minorului sau, dup─â caz, la sediul instan┼úei tutelare.

Atribuţii

Art.139 ÔÇô (1) Consiliul de familie d─â avize consultative, la solicitarea tutorelui sau a instan┼úei tutelare ┼či ia decizii, ├«n cazurile prev─âzute de lege. Avizele consultative ┼či deciziile se iau ├«n mod valabil cu votul majorit─â┼úii membrilor s─âi, consiliul fiind prezidat de persoana cea mai ├«naintat─â ├«n v├órst─â.

(2) La luarea deciziilor, minorul care a împlinit vârsta de 10 ani va fi ascultat, dispoziţiile art.281 fiind aplicabile în mod corespunzător.

(3) Deciziile consiliului de familie vor fi motivate ┼či consemnate ├«ntr-un registru special constituit.

Înlocuirea consiliului de familie 

Art.140 ÔÇô Tutorele poate cere instituirea unui nou consiliu, dac─â ├«n pl├óngerile formulate potrivit prezentului cod, instan┼úa a hot─âr├ót de cel pu┼úin dou─â ori, ├«n mod definitiv, ├«mpotriva deciziilor consiliului de familie.

Imposibilitatea constituirii consiliului de familie 

Art.141 ÔÇô Dac─â ├«n cazul prev─âzut la art.139┬á nu este posibil─â constituirea unui nou consiliu, ca ┼či ├«n cazul contrariet─â┼úii de interese dintre minor ┼či to┼úi membrii consiliului de familie ┼či suplean┼úi, tutorele poate cere instan┼úei tutelare autoriza┼úia de a exercita singur tutela.

Secţiunea a 4-a

Exercitarea tutelei

┬ž.1 Dispozi┼úii generale

Exercitarea tutelei în interesul minorului

Art.142 ÔÇô Tutela se exercit─â numai ├«n interesul minorului at├ót ├«n ceea ce prive┼čte persoana, c├ót ┼či bunurile acestuia.

Conţinutul tutelei

Art.143 ÔÇô (1) Tutorele are ├«ndatorirea de a ├«ngriji de minor.

(2) El este obligat s─â asigure ├«ngrijirea copilului, s─ân─âtatea ┼či dezvoltarea lui fizic─â ┼či mental─â, de educarea, ├«nv─â┼ú─âtura ┼či preg─âtirea profesional─â a acestuia, potrivit cu aptitudinile lui.

Tutela exercitată de ambii soţi

Art.144 ÔÇô (1) ├Än cazul ├«n care tutori sunt doi so┼úi, ace┼čtia r─âspund ├«mpreun─â pentru exercitarea atribu┼úiilor tutelei. Dispozi┼úiile privind autoritatea p─ârinteasc─â sunt aplicabile ├«n mod corespunz─âtor.

(2) ├Än cazul ├«n care unul dintre so┼úi introduce ac┼úiunea de divor┼ú, instan┼úa, din oficiu, va ├«n┼čtiin┼úa instan┼úa tutelar─â pentru a dispune cu privire la exercitarea tutelei.

 

┬ž. 2 Exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului

Avizul consiliului de familie 

 

Art.145 ÔÇô M─âsurile privind persoana minorului se iau de c─âtre tutore, cu avizul consiliului de familie, cu excep┼úia m─âsurilor care au caracter curent.

 

Domiciliul minorului 

 

Art.146 ÔÇô Minorul pus sub tutel─â are domiciliul la tutore. Numai cu ├«ncuviin┼úarea instan┼úei tutelare minorul poate avea ┼či o re┼čedin┼ú─â.

Felul învăţăturii sau al pregătirii profesionale

 

Art.147 ÔÇô (1) Felul ├«nv─â┼ú─âturii sau al preg─âtirii profesionale pe care minorul care nu a ├«mplinit 14 ani o primea la data instituirii tutelei nu poate fi schimbat de acesta, dec├ót cu ├«ncuviin┼úarea instan┼úei tutelare.

(2) Instanţa tutelară nu poate, împotriva voinţei minorului care a împlinit 14 ani, să schimbe felul învăţăturii acestuia, hotărâtă de părinţi sau pe care minorul o primea la data instituirii tutelei.

(3) Religia în care a fost educat copilul nu se poate schimba decât în cazuri excepţionale, cu încuviinţarea instanţei tutelare.

Ascultarea minorului care a împlinit 10 ani

 

Art.148 ÔÇô Instan┼úa tutelar─â nu poate hot─âr├« f─âr─â ascultarea minorului, dac─â acesta a ├«mplinit v├órsta de 10 ani.

┬ž.3 Exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului

Inventarul bunurilor minorului

Art.149 ÔÇô (1) Dup─â numirea tutorelui ┼či ├«n prezen┼úa acestuia ┼či a membrilor consiliului de familie, un delegat al instan┼úei tutelare, va verifica la fa┼úa locului toate bunurile minorului, ├«ntocmind un inventar, care va fi supus aprob─ârii instan┼úei tutelare.

(2) Cu prilejul inventarierii, tutorele ┼či membrii consiliului de familie sunt ┼úinu┼úi s─â declare, la ├«ntrebarea expres─â a delegatului instan┼úei tutelare, crean┼úele, datoriile sau alte preten┼úii pe care le au fa┼ú─â de minor.

(3) Tutorele sau membrii consiliului de familie care, cunosc├ónd crean┼úele sau preten┼úiile proprii fa┼ú─â de minori, nu le-au declarat, de┼či au fost soma┼úi s─â le declare, sunt prezuma┼úi c─â au renun┼úat la ele. Dac─â tutorele sau membrii consiliului de familie nu declar─â datoriile pe care le au fa┼ú─â de minor, de┼či au fost soma┼úi s─â le declare, pot fi ├«ndep─ârta┼úi din func┼úie.

(4) Creanţele împotriva minorului ale tutorelui sau vreunuia din membrii consiliului de familie, soţului, ale unei rude în linie dreaptă ori ale fraţilor sau surorilor acestora pot fi plătite numai cu autorizarea instanţei tutelare.

Actele făcute în lipsa inventarului 

Art.150 ÔÇô ├Änainte de ├«ntocmirea inventarului, tutorele nu poate face, ├«n numele minorului, dec├ót acte de conservare ┼či acte de administrare ce nu sufer─â ├«nt├órziere.

Administrarea bunurilor minorului

Art.151 ÔÇô (1) Tutorele are ├«ndatorirea de a administra cu bun─â-credin┼ú─â bunurile minorului. ├Än acest scop, tutorele ac┼úioneaz─â ├«n calitate de administrator ├«ns─ârcinat cu simpla administrare a bunurilor minorului, dispozi┼úiile Titlului IV din Cartea III aplic├óndu-se ├«n mod corespunz─âtor, afar─â de cazul ├«n care prin prezentul capitol se dispune altfel.

(2) Nu sunt supuse administrării bunurile dobândite de minor cu titlu gratuit, dacă testatorul sau donatorul nu a stipulat altfel. Aceste bunuri sunt administrate de curatorul ori cel desemnat prin actul de dispoziţie sau, după caz, numit de către instanţa tutelară.

Reprezentarea minorului

Art.152 ÔÇô Tutorele are ├«ndatorirea de a reprezenta pe minor ├«n actele civile, dar numai p├ón─â c├ónd acesta ├«mpline┼čte v├órsta de 14 ani.

Regimul juridic al actelor de dispoziţie 

Art.153 ÔÇô (1) Tutorele nu poate, ├«n numele minorului, s─â fac─â dona┼úii ┼či nici s─â garanteze obliga┼úia altuia. Fac excep┼úie darurile obi┼čnuite, potrivite cu starea material─â a minorului.

(2) Tutorele nu poate, f─âr─â avizul consiliului de familie ┼či autorizarea instan┼úei tutelare, s─â fac─â acte de ├«nstr─âinare, ├«mp─âr┼úeal─â, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului, s─â renun┼úe la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum ┼či s─â ├«ncheie ├«n mod valabil orice alte acte ce dep─â┼česc dreptul de administrare.

(3) Actele f─âcute cu ├«nc─âlcarea dispozi┼úiilor cuprinse ├«n alin.(1) ┼či (2) sunt lovite de nulitate relativ─â. ├Än aceste cazuri, ac┼úiunea ├«n anulare poate fi exercitat─â de tutore, de consiliul de familie sau de oricare membru al acestuia, precum ┼či de c─âtre procuror, din oficiu sau la sesizarea instan┼úei tutelare.

(4) Cu toate acestea, tutorele poate ├«nstr─âina, f─âr─â avizul consiliului de familie ┼či f─âr─â autorizarea instan┼úei tutelare, bunurile supuse pieirii, degrad─ârii, alter─ârii ori deprecierii, precum ┼či cele devenite nefolositoare pentru minor.

Autorizarea instanţei tutelare

Art.154 ÔÇô (1) Instan┼úa tutelar─â acord─â tutorelui autorizarea, numai dac─â actul r─âspunde unei nevoi sau prezint─â un folos ne├«ndoielnic pentru minor.

(2) Autorizarea se va da pentru fiecare act în parte, stabilindu-se, când este cazul, condiţiile de încheiere a actului.

(3) În caz de vânzare, autorizarea va arăta dacă vânzarea se va face prin acordul părţilor, prin licitaţie publică sau în alt mod.

(4) În toate cazurile, instanţa tutelară poate indica tutorelui modul în care se întrebuinţează sumele de bani obţinute.

├Äncuviin┼úarea ┼či autorizarea actelor minorului care a ├«mplinit 14 ani┬á

Art.155 ÔÇô (1) Minorul care a ├«mplinit v├órsta de 14 ani ├«ncheie actele juridice cu ├«ncuviin┼úarea scris─â a tutorelui sau, dup─â caz, a curatorului.

(2) Dac─â actul pe care minorul care a ├«mplinit v├órsta de 14 ani urmeaz─â s─â-l ├«ncheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate face dec├ót cu autorizarea instan┼úei tutelare ┼či cu avizul consiliului de familie, va fi necesar─â at├ót autorizarea acesteia, c├ót ┼či avizul consiliului de familie.

(3) Minorul nu poate s─â fac─â dona┼úii, altele dec├ót darurile obi┼čnuite potrivit st─ârii lui materiale, ┼či nici s─â garanteze obliga┼úia altuia.

(4) Actele făcute cu încălcarea dispoziţiilor alin.(1)-(3) sunt lovite de nulitate relativă, dispoziţiile art.153 alin.(3) fiind aplicabile în mod corespunzător.

Interzicerea unor acte juridice 

Art.156 ÔÇô (1) Este interzis─â, sub sanc┼úiunea nulit─â┼úii relative, ├«ncheierea de acte juridice ├«ntre tutore sau so┼úul, o rud─â ├«n linie dreapt─â ori fra┼úii sau surorile tutorelui, pe de o parte, ┼či minor, pe de alt─â parte.

(2) Cu toate acestea, oricare din persoanele arătate la alin.(1) poate cumpăra la licitaţie publică un bun al minorului, dacă are o garanţie reală asupra acestui bun ori îl deţine în coproprietate cu minorul, după caz.

Suma anuală necesară pentru întreţinerea minorului 

Art.157 ÔÇô (1) Consiliul de familie stabile┼čte suma anual─â necesar─â pentru ├«ntre┼úinerea minorului ┼či administrarea bunurilor sale ┼či poate modifica, potrivit ├«mprejur─ârilor, aceast─â sum─â.

(2) Cheltuielile necesare pentru ├«ntre┼úinerea minorului ┼či administrarea bunurilor sale se acoper─â din veniturile acestuia. ├Än cazul ├«n care veniturile minorului nu sunt ├«ndestul─âtoare, instan┼úa tutelar─â va dispune v├ónzarea bunurilor minorului, prin acordul p─âr┼úilor sau prin licita┼úie public─â.

(3) Obiectele ce au valoare afectivă pentru familia minorului sau pentru minor nu vor fi vândute decât în mod excepţional.

(4) Dac─â minorul este lipsit de bunuri ┼či nu are p─ârin┼úi sau alte rude care sunt obligate prin lege s─â-i acorde ├«ntre┼úinere ori aceasta nu este suficient─â, minorul are dreptul la asisten┼ú─â social─â, ├«n condi┼úiile legii.

Constituirea de depozite bancare

Art.158 ÔÇô (1) Sumele de bani care dep─â┼česc nevoile ├«ntre┼úinerii minorului ┼či ale administr─ârii bunurilor sale, precum ┼či instrumentele financiare, obliga┼úiunile sau alte titluri de valoare se depun, pe numele minorului, la o banc─â indicat─â de consiliul de familie, ├«n termen de cel mult o lun─â de la data ├«ncas─ârii lor.

(2) Tutorele poate dispune de aceste sume ┼či titluri numai cu autorizarea prealabil─â a instan┼úei tutelare.

(3) El nu va putea folosi, ├«n nici un caz, sumele de bani ┼či titlurile de valoare prev─âzute la alin. (1) pentru ├«ncheierea, pe numele minorului, a unor tranzac┼úii pe pia┼úa de capital, chiar dac─â ar fi ob┼úinut autorizarea instan┼úei tutelare.

(4) Tutorele poate depune ┼či sumele necesare ├«ntre┼úinerii, tot pe numele minorului. Acestea se trec ├«ntr-un cont separat ┼či pot fi ridicate de tutore, f─âr─â autorizarea instan┼úei tutelare.

Cazuri de numire a curatorului special

Art.159 ÔÇô (1) Ori de c├óte ori ├«ntre tutore ┼či minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie s─â duc─â la ├«nlocuirea tutorelui, instan┼úa tutelar─â va numi un curator special.

(2) De asemenea, dacă din cauza bolii sau din alte motive, tutorele este împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele minorului pe care îl reprezintă sau ale cărui acte le încuviinţează, instanţa tutelară va numi un curator special.

Secţiunea a 5-a

Controlul exercit─ârii tutelei

Controlul instanţei tutelare

Art.160 ÔÇô (1) Instan┼úa tutelar─â va efectua un control efectiv ┼či continuu asupra modului ├«n care tutorele ┼či consiliul de familie ├«┼či ├«ndeplinesc atribu┼úiile cu privire la minor ┼či bunurile acestuia.

(2) ├Än ├«ndeplinirea activit─â┼úii de control, instan┼úa tutelar─â va putea cere colaborarea autorit─â┼úilor administra┼úiei publice, a institu┼úiilor ┼či serviciilor publice specializate pentru protec┼úia copilului sau a institu┼úiilor de ocrotire, dup─â caz.

Darea de seam─â

Art.161 ÔÇô (1) Tutorele este dator s─â prezinte anual instan┼úei tutelare o dare de seam─â despre modul cum s-a ├«ngrijit de minor, precum ┼či despre administrarea bunurilor acestuia.

(2) Darea de seam─â┬á se va prezenta instan┼úei tutelare ├«n termen de 30 de zile de la sf├ór┼čitul anului calendaristic.

(3) Dac─â averea minorului este de mic─â ├«nsemn─âtate, instan┼úa tutelar─â poate s─â autorizeze ca darea de seam─â privind administrarea bunurilor minorului s─â se fac─â pe termene mai lungi, care nu vor dep─â┼či ├«ns─â trei ani.

(4) ├Än afar─â de darea de seam─â anual─â, tutorele este obligat, la cererea instan┼úei tutelare, s─â dea oric├ónd d─âri de seam─â despre felul cum s-a ├«ngrijit de minor, precum ┼či despre administrarea bunurilor acestuia.

Desc─ârcarea tutorelui

Art.162 ÔÇô Instan┼úa tutelar─â va verifica socotelile privitoare la veniturile minorului ┼či la cheltuielile f─âcute cu ├«ntre┼úinerea acestuia ┼či cu administrarea bunurilor sale ┼či, dac─â sunt corect ├«ntocmite ┼či corespund realit─â┼úii, va da desc─ârcare tutorelui.

Interzicerea dispensei de a da socoteală 

Art.163 ÔÇô Dispensa de a da socoteal─â, acordat─â de p─ârin┼úi sau de o persoan─â care ar fi f─âcut minorului o liberalitate este considerat─â ca nescris─â.

Garanţii

Art.164 ÔÇô Instan┼úa tutelar─â poate hot─âr├«, din oficiu sau la cererea consiliului de familie, ca tutorele s─â dea garan┼úii reale sau personale dac─â interesele minorului cer o astfel de m─âsur─â. ├Än acest caz, ea stabile┼čte potrivit cu ├«mprejur─ârile felul ┼či ├«ntinderea garan┼úiilor.

Plângerea împotriva tutorelui

Art.165 ÔÇô (1) Minorul care a ├«mplinit 14 ani, consiliul de familie, oricare membru al acestuia, precum ┼či to┼úi cei prev─âzu┼úi ├«n art.121 pot face pl├óngere la instan┼úa tutelar─â cu privire la actele sau faptele tutorelui p─âgubitoare pentru minor.

(2) Pl├óngerea se solu┼úioneaz─â de urgen┼ú─â, prin ├«ncheiere executorie, de c─âtre instan┼úa tutelar─â cu citarea p─âr┼úilor ┼či a membrilor consiliului de familie. Minorul care a ├«mplinit 14 ani va fi ascultat, dac─â instan┼úa tutelar─â consider─â c─â este necesar.

Secţiunea a 6-a

Încetarea tutelei

Cazuri de încetare

Art.166 ÔÇô (1) Tutela ├«nceteaz─â ├«n cazul ├«n care nu se mai men┼úine situa┼úia care a dus la instituirea tutelei, precum ┼či ├«n cazul mor┼úii minorului.

(2) Funcţia tutorelui încetează prin moartea acestuia, prin îndepărtarea de la sarcina tutelei sau prin înlocuirea tutorelui.

Moartea tutorelui

Art.167 ÔÇô (1) ├Än cazul mor┼úii tutorelui, mo┼čtenitorii s─âi au datoria de a ├«n┼čtiin┼úa instan┼úa tutelar─â.

(2) P├ón─â la numirea unui nou tutore, ei vor prelua sarcinile tutelei. Dac─â sunt mai mul┼úi mo┼čtenitori, ace┼čtia pot desemna, prin procur─â special─â, pe unul dintre ei, s─â ├«ndeplineasc─â ├«n mod provizoriu sarcinile tutelei.

(3) Dac─â mo┼čtenitorii sunt minori, ├«n┼čtiin┼úarea instan┼úei tutelare se poate face de orice persoan─â interesat─â, precum ┼či de cele ar─âtate la art.121. ├Än acest caz, mo┼čtenitorii tutorelui nu vor prelua sarcinile tutelei, ci instan┼úa tutelar─â va numi de urgen┼ú─â un curator special, care poate fi executorul testamentar.

Îndepărtarea tutorelui 

Art.168 - ├Än afara altor cazuri prev─âzute de lege, tutorele este ├«ndep─ârtat dac─â s─âv├ór┼če┼čte un abuz, o neglijen┼ú─â grav─â sau alte fapte care ├«l fac nedemn de a fi tutore, precum ┼či dac─â nu ├«┼či ├«ndepline┼čte ├«n mod corespunz─âtor sarcina.

Numirea curatorului special 

Art.169 ÔÇô P├ón─â la preluarea func┼úiei de c─âtre noul tutore, ├«n cazurile prev─âzute de art.167 ┼či 168, instan┼úa tutelar─â poate numi un curator special.

Darea de seam─â general─â

Art.170 ÔÇô (1) La ├«ncetarea din orice cauz─â a tutelei, tutorele sau, dup─â caz, mo┼čtenitorii acestuia sunt datori ca, ├«n termen de cel mult 30 de zile, s─â prezinte instan┼úei tutelare o dare de seam─â general─â. Tutorele are aceea┼či ├«ndatorire ┼či ├«n caz de ├«ndep─ârtare de la tutel─â.

(2) Bunurile care au fost ├«n administrarea tutorelui vor fi predate, dup─â caz, fostului minor, mo┼čtenitorilor acestuia sau noului tutore.

Descărcarea de gestiune 

Art.171 ÔÇô (1) Dup─â predarea bunurilor, verificarea socotelilor ┼či aprobarea lor, instan┼úa tutelar─â va da tutorelui desc─ârcare de gestiunea sa.

(2) Chiar dacă instanţa tutelară a dat tutorelui descărcare de gestiune, acesta răspunde pentru prejudiciul cauzat din culpa sa.

(3) Tutorele care ├«nlocuie┼čte un alt tutore are obliga┼úia s─â cear─â acestuia repararea prejudiciilor pe care le-a cauzat minorului din culpa sa, sub sanc┼úiunea de a fi obligat el ├«nsu┼či de a repara aceste prejudicii.

Amenda civil─â

Art.172 ÔÇô (1) ├Än cazul refuzului de a continua sarcina tutelei, ├«n alte cazuri dec├ót cele prev─âzute la art.129 alin.(2), tutorele poate fi sanc┼úionat cu amend─â civil─â, ├«n folosul statului, care nu poate dep─â┼či valoarea unui salariu minim pe economie. Amenda poate fi repetat─â de cel mult trei ori, la interval de c├óte 7 zile, dup─â care se va numi un alt tutore.

(2) De asemenea, dac─â tutorele, din culpa sa, ├«ndepline┼čte defectuos sarcina tutelei, va fi obligat la plata unei amenzi civile, ├«n folosul statului, care nu poate dep─â┼či trei salarii medii pe economie.

(3) Amenda civilă se aplică de către instanţa tutelară, prin încheiere executorie.

CAPITOLUL III

Ocrotirea interzisului judec─âtoresc

Condiţii

Art.173 ÔÇô (1) Persoana care nu are discern─âm├óntul necesar pentru a se ├«ngriji de interesele sale, din cauza aliena┼úiei ori debilit─â┼úii mintale, va fi pus─â sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â.

(2) Pot fi pu┼či sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â ┼či minorii cu capacitate de exerci┼úiu restr├óns─â.

Persoanele care pot cere punerea sub interdicţie

Art.174 ÔÇô Interdic┼úia poate fi cerut─â de persoanele prev─âzute ├«n art.121┬á care este aplicabil ├«n mod corespunz─âtor.┬á

Desemnarea tutorelui

Art.175 ÔÇô Orice persoan─â care are capacitatea deplin─â de exerci┼úiu poate desemna prin act unilateral sau contract de mandat, ├«ncheiate ├«n form─â autentic─â, persoana care urmeaz─â a fi numit─â tutore pentru a se ├«ngriji de persoana ┼či bunurile sale ├«n cazul ├«n care ar fi pus─â sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â. Dispozi┼úiile art.124 alin.(3) se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor.

Numirea unui curator special 

Art.176 ÔÇô ├Än caz de nevoie ┼či p├ón─â la solu┼úionarea cererii de punere sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â, instan┼úa tutelar─â va putea numi un curator special pentru ├«ngrijirea ┼či reprezentarea celui a c─ârui interdic┼úie a fost cerut─â, precum ┼či pentru administrarea bunurilor acestuia.

Procedura

Art.177 ÔÇô Solu┼úionarea cererii de punere sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â se face potrivit dispozi┼úiilor Codului de procedur─â civil─â.

Opozabilitatea interdicţiei

Art.178 ÔÇô (1) Interdic┼úia ├«┼či produce efectele de la data c├ónd hot─âr├órea judec─âtoreasc─â a r─âmas definitiv─â.

(2) Cu toate acestea, lipsa de capacitate a celui interzis nu va putea fi opusă unei terţe persoane decât de la data îndeplinirii formalităţilor de publicitate prevăzute de Codul de procedură civilă, afară numai dacă cel de-al treilea a cunoscut punerea sub interdicţie pe altă cale.

Comunicarea hotărârii de punere sub interdicţie judecătorească 

Art.179 ÔÇô (1) Hot─âr├órea de punere sub interdic┼úie va fi comunicat─â, ├«n condi┼úiile legii, instan┼úei tutelare, care va desemna de ├«ndat─â un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â. Dispozi┼úiile art.124-129┬á se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor.

(2) De asemenea, hot─âr├órea de punere sub interdic┼úie r─âmas─â definitiv─â va fi comunicat─â ┼či autorit─â┼úilor de s─ân─âtate public─â teritoriale, pentru ca acestea s─â instituie asupra celui interzis, potrivit legii, o supraveghere medical─â permanent─â.

Aplicarea regulilor de la tutel─â

Art.180 ÔÇô Regulile privitoare la tutela minorului care nu a ├«mplinit v├órsta de 14 ani se aplic─â ┼či ├«n cazul tutelei celui pus sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â, ├«n m─âsura ├«n care legea nu dispune altfel.┬á

Actele încheiate de cel pus sub interdicţie judecătorească

Art.181 ÔÇô Actele juridice ├«ncheiate de persoana pus─â sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â, altele dec├ót cele prev─âzute de art.43 alin.(3), sunt lovite de nulitate relativ─â, chiar dac─â la data ├«ncheierii lor aceasta ar fi lucrat cu discern─âm├ónt.

Înlocuirea tutorelui 

Art.182 ÔÇô Tutorele celui pus sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â este ├«n drept s─â cear─â ├«nlocuirea sa dup─â trei ani de la numire.

Obligaţiile tutorelui

Art.183 ÔÇô (1) Tutorele este dator s─â ├«ngrijeasc─â de cel pus sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â, spre a-i gr─âbi vindecarea ┼či a-i ├«mbun─ât─â┼úi condi┼úiile de via┼ú─â. ├Än acest scop, se vor ├«ntrebuin┼úa veniturile ┼či, la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â.

(2) Instan┼úa tutelar─â, lu├ónd avizul consiliului de familie ┼či consult├ónd un medic de specialitate, va hot─âr├«, ┼úin├ónd seama de ├«mprejur─âri, dac─â cel pus sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â va fi ├«ngrijit la locuin┼úa lui sau ├«ntr-o institu┼úie sanitar─â.

(3) C├ónd cel pus sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â este c─âs─âtorit, va fi ascultat ┼či so┼úul acestuia.

Liberalităţile primite de descendenţii interzisului judecătoresc 

Art.184 ÔÇô Din bunurile celui pus sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â, descenden┼úii acestuia pot fi gratifica┼úi sau ├«nzestra┼úi de c─âtre tutore cu avizul consiliului de familie ┼či cu autorizarea instan┼úei tutelare, f─âr─â ├«ns─â s─â se poat─â da scutire de raport.

Minorul pus sub interdicţie judecătorească

Art.185 ÔÇô (1) Minorul care, la data punerii sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â, se afla sub ocrotirea p─ârin┼úilor, r─âm├óne sub aceast─â ocrotire p├ón─â la data c├ónd devine major, f─âr─â a i se numi un tutore. Dispozi┼úiile art.183 sunt aplicabile ┼či situa┼úiei prev─âzute ├«n prezentul alineat.

(2) Dac─â la data c├ónd minorul devine major acesta se afl─â ├«nc─â sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â, instan┼úa tutelar─â nume┼čte un tutore.

(3) În cazul în care, la data punerii sub interdicţie judecătorească, minorul se afla sub tutelă, instanţa tutelară va hotărî dacă fostul tutore al minorului păstrează sarcina tutelei sau dacă trebuie numit un nou tutore.

Ridicarea interdic┼úiei judec─âtore┼čti

Art.186 ÔÇô (1) Dac─â au ├«ncetat cauzele care au provocat interdic┼úia, instan┼úa judec─âtoreasc─â va pronun┼úa ridicarea ei.

(2) Cererea se poate introduce de cel pus sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â, de tutore, precum ┼či de cei prev─âzu┼úi ├«n art.121.

(3) Hot─âr├órea prin care se pronun┼ú─â ridicarea interdic┼úiei judec─âtore┼čti ├«┼či produce efectele de la data c├ónd a r─âmas definitiv─â.

(4) Cu toate acestea, încetarea dreptului de reprezentare al tutorelui nu va putea fi opusă decât în condiţiile art.178 alin.(2), care se aplică în mod corespunzător.

Capitolul IV

Curatela

Cazuri de instituire

Art.187 ÔÇô ├Än afar─â de cazurile prev─âzute de lege, instan┼úa tutelar─â poate institui curatela:

a) dac─â, din cauza b─âtr├óne┼úii, a bolii sau a unei infirmit─â┼úi fizice, o persoan─â, de┼či capabil─â, nu poate, personal, s─â-┼či administreze bunurile sau s─â-┼či apere interesele ├«n condi┼úii corespunz─âtoare ┼či, din motive temeinice, nu-┼či poate numi un reprezentant sau administrator;

b) dac─â din cauza bolii sau din alte motive o persoan─â, de┼či capabil─â, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, s─â ia m─âsurile necesare ├«n cazuri a c─âror rezolvare nu sufer─â am├ónare;

c) dacă o persoană, fiind obligată să lipsească vreme îndelungată de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar sau administrator general;

d) dac─â o persoan─â a disp─ârut f─âr─â a exista informa┼úii despre ea ┼či nu a l─âsat un mandatar sau administrator general.

Competenţa instanţei tutelare

Art.188 ÔÇô Instan┼úa tutelar─â competent─â este:

  1. în cazul prevăzut la art.187 lit.a), instanţa de la domiciliul persoanei reprezentate;
  2. în cazul prevăzut la art.187 lit.b), fie instanţa de la domiciliul persoanei reprezentate, fie instanţa de la locul unde trebuie luate măsurile urgente;
  3. în cazurile prevăzute la art.186 lit.c) sau d), instanţa de la ultimul domiciliu din ţară al celui lipsă ori al celui dispărut.

Persoana care poate fi numit─â curator

Art.189 ÔÇô Poate fi numit curator orice persoan─â ├«n m─âsur─â s─â ├«ndeplineasc─â aceast─â sarcin─â.

(2) Când cel interesat a desemnat, prin act unilateral sau prin contract de mandat, încheiate în formă autentică, o persoană care să fie numită curator, aceasta va fi numită cu prioritate. Dispoziţiile art.124-129 se aplică în mod corespunzător.

Efectele curatelei

Art.190 ÔÇô ├Än cazurile prev─âzute la art.187, instituirea curatelei nu aduce nicio atingere capacit─â┼úii celui pe care curatorul ├«l reprezint─â.

Procedura de instituire

Art.191 ÔÇô (1) Curatela se poate institui la cererea celui care urmeaz─â a fi reprezentat, a so┼úului s─âu, a rudelor sau a celor ar─âta┼úi ├«n art.121.

(2) Curatela nu se poate institui decât cu consimţământul celui reprezentat, în afară de cazurile în care consimţământul nu poate fi dat.

(3) Numirea curatorului se face de instan┼úa tutelar─â, cu acordul celui desemnat, printr-o ├«ncheiere care se comunic─â ├«n scris curatorului ┼či se afi┼čeaz─â la sediul instan┼úei tutelare, precum ┼či la prim─âria de la domiciliul celui reprezentat.

Conţinutul curatelei

Art.192 ÔÇô (1) ├Än cazurile ├«n care se instituie curatela, se aplic─â regulile de la mandat, cu excep┼úia cazului ├«n care, la cererea persoanei interesate ori din oficiu, instan┼úa tutelar─â va hot─âr├« c─â se impune ├«nvestirea curatorului cu drepturile ┼či obliga┼úiile unui administrator ├«ns─ârcinat cu simpla administrare a bunurilor altuia.

(2) Dac─â sunt aplicabile regulile de la mandat, instan┼úa tutelar─â poate stabili limitele mandatului ┼či poate da instruc┼úiuni curatorului, ├«n locul celui reprezentat, ├«n toate cazurile ├«n care acesta din urm─â nu este ├«n m─âsur─â s─â o fac─â.

Înlocuirea curatorului

Art.193 ÔÇô Curatorul este ├«n drept s─â cear─â ├«nlocuirea sa dup─â trei ani de la numire.

Încetarea curatelei

Art.194 ÔÇô Dac─â au ├«ncetat cauzele care au provocat instituirea curatelei, aceasta va fi ridicat─â de instan┼úa tutelar─â la cererea curatorului, a celui reprezentat sau a celor prev─âzu┼úi ├«n art.121.

Dispoziţii speciale

Art.195 ÔÇô Dispozi┼úiile prezentului capitol nu se aplic─â ┼či curatorului special prev─âzut de art.159, art.169 ┼či art.176. ├Än aceste din urm─â cazuri, drepturile ┼či obliga┼úiile stabilite de lege ├«n sarcina tutorelui se aplic─â, ├«n mod corespunz─âtor, ┼či curatorului special.

TITLUL IV

Persoana juridic─â

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Elementele constitutive. Condiţii

Art.196 ÔÇô Orice persoan─â juridic─â trebuie s─â aib─â o organizare de sine st─ât─âtoare ┼či un patrimoniu propriu, afectat realiz─ârii unui anumit scop licit ┼či moral, ├«n acord cu interesul general.

Calitatea de persoan─â juridic─â

Art.197 ÔÇô Sunt persoane juridice entit─â┼úile anume prev─âzute de lege, precum ┼či orice alte organiza┼úii care ├«ndeplinesc condi┼úiile prev─âzute la art.196.

Categorii de persoane juridice

Art.198 ÔÇô Persoanele juridice sunt de drept public sau de drept privat.

Persoana juridic─â de drept privat

Art.199 ÔÇô Persoanele juridice de drept privat se pot constitui, ├«n mod liber, ├«ntr-una din formele prev─âzute de lege.

Persoana juridic─â de drept public

Art.200 ÔÇô (1) Persoanele juridice de drept public se ├«nfiin┼úeaz─â prin lege.

(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), în cazurile anume prevăzute de lege, persoanele juridice de drept public se pot înfiinţa prin acte ale autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege.

Regimul juridic aplicabil

Art.201 ÔÇô Persoanele juridice legal ├«nfiin┼úate se supun dispozi┼úiilor aplicabile categoriei din care fac parte, precum ┼či celor cuprinse ├«n prezentul cod, dac─â prin lege nu se prevede altfel.

Efectele personalităţii juridice

Art.202 ÔÇô (1) Persoana juridic─â legal ├«nfiin┼úat─â particip─â ├«n nume propriu la circuitul civil ┼či r─âspunde pentru obliga┼úiile asumate cu bunurile proprii, afar─â de cazul ├«n care prin lege s-ar┬á dispune altfel.

(2) Nimeni nu poate invoca ├«mpotriva unei persoane de bun─â-credin┼ú─â calitatea de subiect de drept a unei persoane juridice, dac─â prin aceasta se urm─âre┼čte ascunderea unei fraude, a unui abuz de drept sau a unei atingeri aduse ordinii publice.

CAPITOLUL II

Înfiinţarea persoanei juridice

Secţiunea 1

Dispoziţii comune

Moduri de înfiinţare

Art.203 ÔÇô (1) Persoana juridic─â se ├«nfiin┼úeaz─â:

  1. prin actul de ├«nfiin┼úare al organului competent, ├«n cazul autorit─â┼úilor ┼či al institu┼úiilor publice, al unit─â┼úilor administrativ-teritoriale, precum ┼či al agen┼úilor economici care se constituie de c─âtre stat sau de c─âtre unit─â┼úile administrativ-teritoriale. ├Än toate cazurile, actul de ├«nfiin┼úare trebuie s─â prevad─â ├«n mod expres dac─â autoritatea public─â sau institu┼úia public─â este persoan─â juridic─â;
  2. prin actul de înfiinţare al celor care o constituie, autorizat, în condiţiile legii;
  3. în orice alt mod prevăzut de lege.

(2) Dac─â prin lege nu se dispune altfel, prin act de ├«nfiin┼úare se ├«n┼úelege actul de constituire a persoanei juridice ┼či, dup─â caz, statutul acesteia.

Durata persoanei juridice

Art.204 ÔÇô Persoana juridic─â se ├«nfiin┼úeaz─â pe durat─â nedeterminat─â dac─â prin lege, actul de constituire sau statut nu se prevede altfel.

Secţiunea a 2-a

Nulitatea persoanei juridice 

Cauzele de nulitate

Art.205 ÔÇô (1) Nulitatea unei persoane juridice poate fi constatat─â sau, dup─â, caz, declarat─â de instan┼úa judec─âtoreasc─â numai atunci c├ónd:

  1. lipse┼čte actul de ├«nfiin┼úare sau nu a fost ├«ncheiat ├«n forma autentic─â ├«n situa┼úiile anume prev─âzute de lege;
  2. toţi fondatorii sau asociaţii au fost, potrivit legii, incapabili, la data înfiinţării persoanei juridice;
  3. obiectul de activitate este ilicit, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri;
  4. lipse┼čte autoriza┼úia administrativ─â necesar─â pentru ├«nfiin┼úarea acesteia;
  5. actul de înfiinţare nu prevede denumirea, sediul sau obiectul de activitate;
  6. actul de ├«nfiin┼úare nu prevede aporturile fondatorilor sau ale asocia┼úilor ori capitalul social subscris ┼či v─ârsat;
  7. s-au ├«nc─âlcat dispozi┼úiile legale privind patrimoniul ini┼úial minim, subscris ┼či v─ârsat;
  8. nu s-a respectat numărul minim de fondatori sau asociaţi prevăzut de lege;
  9. au fost nesocotite alte dispoziţii legale imperative prevăzute sub sancţiunea nulităţii actului de înfiinţare a persoanei juridice.

(2) Nerespectarea dispozi┼úiilor alin.(1) lit. a), c), d), e), f) ┼či g) se sanc┼úioneaz─â cu nulitatea absolut─â.

Aspecte speciale privind regimul  nulităţii

Art.206 ÔÇô (1) Nulitatea relativ─â a persoanei juridice poate fi invocat─â ├«n termen de un de la data ├«nfiin┼ú─ârii acesteia.

(2) Nulitatea absolută sau relativă a persoanei juridice se acoperă în toate cazurile, dacă, până la închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe de judecată, cauza de nulitate a fost înlăturată.

Efectele nulităţii

Art.207 ÔÇô (1) De la data la care hot─âr├órea judec─âtoreasc─â de declarare a nulit─â┼úii a devenit definitiv─â, persoana juridic─â ├«nceteaz─â f─âr─â efect retroactiv ┼či intr─â ├«n lichidare.

(2) Prin hot─âr├órea judec─âtoreasc─â de constatare sau declarare a nulit─â┼úii se numesc ┼či lichidatorii.

(3) Hotărârea judecătorească definitivă se comunică, din oficiu, spre a fi notată în toate registrele publice în care persoana juridică fusese înregistrată sau, după caz, menţionată.

(4) ├Än toate cazurile, fondatorii sau asocia┼úii r─âspund, ├«n condi┼úiile legii, pentru obliga┼úiile persoanei juridice care s-au n─âscut ├«n sarcina acesteia de la data ├«nfiin┼ú─ârii ei ┼či p├ón─â la data not─ârii ├«n registrele publice prev─âzute de lege a hot─âr├órii judec─âtore┼čti ar─âtate la alin.(3).

Regimul actelor juridice încheiate cu terţii

Art.208 ÔÇô (1) Constatarea sau, dup─â caz, declararea nulit─â┼úii nu aduce atingere actelor ├«ncheiate anterior ├«n numele persoanei juridice de c─âtre organele de administrare, direct sau prin reprezentare, dup─â caz.

(2) Nici persoana juridic─â ┼či nici fondatorii sau asocia┼úii nu pot opune ter┼úilor nulitatea acesteia, ├«n afar─â de cazul ├«n care se dovede┼čte c─â ace┼čtia cuno┼čteau cauza de nulitate la momentul ├«ncheierii actului.

Secţiunea a 3-a

Înregistrarea persoanei juridice

Înregistrarea persoanei juridice

Art.209 ÔÇô (1) Persoanele juridice sunt supuse ├«nregistr─ârii, dac─â legile care le sunt aplicabile prev─âd aceast─â ├«nregistrare.

(2) Prin înregistrare se înţelege înscrierea, înmatricularea sau, după caz, orice altă formalitate de publicitate prevăzută de lege, făcută în scopul dobândirii personalităţii juridice sau al luării în evidenţă a persoanelor juridice legal înfiinţate, după caz.

(3) Înregistrarea se face la cerere sau, în cazurile anume prevăzute de lege, din oficiu.

Obligaţia de verificare a documentelor publicate

Art.210 ÔÇô Persoana juridic─â este obligat─â s─â verifice identitatea dintre textul depus la registru ┼či cel ap─ârut ├«ntr-o publica┼úie oficial─â sau ├«n pres─â. ├Än caz de neconcordan┼ú─â, ter┼úii pot opune persoanei juridice oricare dintre aceste texte, ├«n afar─â de cazul ├«n care se face dovada c─â ei cuno┼čteau textul depus la registru.┬á

Lipsa înregistrării

Art.211 ÔÇô (1) Dac─â ├«nregistrarea persoanei juridice are caracter constitutiv, persoana juridic─â nu se consider─â legal ├«nfiin┼úat─â, c├ót timp ├«nregistrarea nu a fost efectuat─â.

(2) Dac─â ├«ns─â ├«nregistrarea este cerut─â numai pentru opozabilitate fa┼ú─â de ter┼úi, actele sau faptele juridice f─âcute ├«n numele sau ├«n contul persoanei juridice, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prev─âzut─â ├«n acest scop de lege, nu pot fi opuse ter┼úilor, ├«n afar─â de cazul ├«n care se face dovada c─â ace┼čtia cuno┼čteau c─â publicitatea nu a fost ├«ndeplinit─â.

Răspunderea pentru neefectuarea formalităţilor de înregistrare

Art.212 ÔÇô Fondatorii, asocia┼úii, reprezentan┼úii persoanei juridice supuse ├«nregistr─ârii, precum ┼či primii membri ai organelor de conducere, de administrare ┼či de control ale acesteia r─âspund nelimitat ┼či solidar pentru prejudiciul cauzat prin ne├«ndeplinirea formalit─â┼úilor de ├«nregistrare a persoanei juridice, dac─â aceste formalit─â┼úi trebuia s─â fie cerute de aceste persoane.

Înregistrarea modificărilor aduse actului de înfiinţare

Art.213 ÔÇô Dispozi┼úiile art.209-212 sunt aplicabile ┼či ├«n cazul ├«nregistr─ârii modific─ârilor aduse actului de ├«nfiin┼úare a persoanei juridice realizate cu respectarea condi┼úiilor prev─âzute de lege sau de actul de ├«nfiin┼úare al acesteia, dup─â caz.┬á

CAPITOLUL III

Capacitatea civil─â a persoanei juridice

Secţiunea 1

Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice

Data dobândirii capacităţii de folosinţă

Art.214 - (1) Persoanele juridice care sunt supuse ├«nregistr─ârii pot avea drepturi ┼či obliga┼úii de la data ├«nregistr─ârii lor.

(2) Celelalte persoane juridice pot avea drepturi ┼či obliga┼úii, dup─â caz, potrivit art.203, de la data actului de ├«nfiin┼úare, de la data autoriz─ârii constituirii lor sau de la data ├«ndeplinirii oric─ârei alte cerin┼úe prev─âzute de lege.

(3) Cu toate acestea, persoanele juridice ar─âtate la alin.(1) pot, chiar de la data actului de ├«nfiin┼úare, s─â dob├óndeasc─â drepturi ┼či s─â-┼či asume obliga┼úii, ├«ns─â numai ├«n m─âsura necesar─â pentru ca persoana juridic─â s─â ia fiin┼ú─â ├«n mod valabil.

(4) Fondatorii, asocia┼úii, reprezentan┼úii ┼či orice alte persoane care au lucrat ├«n numele unei persoane juridice ├«n curs de constituire r─âspund nelimitat ┼či solidar fa┼ú─â de ter┼úi pentru actele juridice ├«ncheiate ├«n contul acesteia cu ├«nc─âlcarea dispozi┼úiilor alin. (3), ├«n afar─â de cazul ├«n care persoana juridic─â nou creat─â, dup─â ce a dob├óndit personalitate juridic─â, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi ale persoanei juridice ├«nc─â de la data ├«ncheierii lor ┼či produc efecte depline.

Conţinutul capacităţii de folosinţă

Art.215 ÔÇô (1) Persoana juridic─â poate avea orice drepturi ┼či obliga┼úii civile, afar─â de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apar┼úine dec├ót persoanei fizice.

(2) Cu toate acestea, persoanele juridice f─âr─â scop patrimonial nu pot avea dec├ót acele drepturi ┼či obliga┼úii civile care sunt necesare pentru realizarea obiectului de activitate, stabilit prin lege, actul de constituire sau statut.

(3) Actul juridic ├«ncheiat cu ├«nc─âlcarea dispozi┼úiilor alin.(1) ┼či (2) este lovit de nulitate absolut─â.

Desf─â┼čurarea activit─â┼úilor autorizate

Art.216 ÔÇô (1) ├Än cazul activit─â┼úilor care trebuie autorizate de organele competente, dreptul de a desf─â┼čura asemenea activit─â┼úi se na┼čte numai din momentul ob┼úinerii autoriza┼úiei respective, dac─â prin lege nu se prevede altfel.

(2) Actele ┼či opera┼úiunile s─âv├ór┼čite f─âr─â autoriza┼úiile prev─âzute de lege sunt lovite de nulitate absolut─â, iar persoanele care le-au f─âcut r─âspund nelimitat ┼či solidar pentru toate prejudiciile cauzate, independent de aplicarea altor sanc┼úiuni prev─âzute de lege.

Capacitatea de a primi liberalităţi

Art.217 ÔÇô Prin excep┼úie de la prevederile art.214 alin.(3) ┼či dac─â prin lege nu se dispune altfel, orice persoan─â juridic─â poate primi liberalit─â┼úi ├«n condi┼úiile dreptului comun, chiar de la data actului de ├«nfiin┼úare sau, ├«n cazul funda┼úiilor testamentare, din momentul deschiderii mo┼čtenirii testatorului, chiar ┼či ├«n cazul ├«n care liberalit─â┼úile nu sunt necesare pentru ca persoana juridic─â s─â ia fiin┼ú─â ├«n mod valabil.

Secţiunea a 2-a

Capacitatea de exerci┼úiu ┼či func┼úionarea persoanei juridice

┬ž 1. Capacitatea de exerci┼úiu

Data dobândirii capacităţii de exerciţiu

Art.218 ÔÇô (1) Persoana juridic─â ├«┼či exercit─â drepturile ┼či ├«┼či ├«ndepline┼čte obliga┼úiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor.

(2) Au calitatea de organe de administrare, ├«n sensul alin.(1), persoanele fizice sau persoanele juridice care prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate s─â ac┼úioneze, ├«n raporturile cu ter┼úii, individual sau colectiv, ├«n numele ┼či pe seama persoanei juridice.

(3) Raporturile dintre persoana juridic─â ┼či cei care alc─âtuiesc organele sale de administrare sunt supuse, prin asem─ânare, regulilor mandatului, dac─â nu s-a prev─âzut altfel prin lege, actul de constituire sau statut.

Lipsa organelor de administrare

Art.219 - (1) P├ón─â la data constituirii organelor de administrare, exercitarea drepturilor ┼či ├«ndeplinirea obliga┼úiilor care privesc persoana juridic─â se fac de c─âtre persoanele fizice sau persoanele juridice desemnate ├«n acest scop.

(2) Actele juridice ├«ncheiate de c─âtre persoanele desemnate cu dep─â┼čirea puterilor conferite potrivit legii, actului de constituire ori statutului, pentru ├«nfiin┼úarea persoanei juridice, precum ┼či actele ├«ncheiate de alte persoane nedesemnate oblig─â persoana juridic─â ├«n condi┼úiile gestiunii de afaceri.

(3) Cel care contracteaz─â pentru persoana juridic─â r─âm├óne personal ┼úinut fa┼ú─â de ter┼úi dac─â aceasta nu se ├«nfiin┼úeaz─â ori dac─â nu ├«┼či asum─â obliga┼úia contractat─â, ├«n afara cazului c├ónd prin contract a fost exonerat de aceast─â obliga┼úie.

Incapacit─â┼úi ┼či incompatibilit─â┼úi

Art.220 ÔÇô (1) Nu pot face parte din organele de administrare ┼či de control ale persoanei juridice incapabilii, cei cu capacitate de exerci┼úiu restr├óns─â, cei dec─âzu┼úi din dreptul de a exercita o func┼úie ├«n cadrul acestor organe, precum ┼či cei declara┼úi prin lege sau prin actul de constituire incompatibili s─â ocupe o astfel de func┼úie.

(2) Actele încheiate cu încălcarea dispoziţiilor alin. (1) sunt lovite de nulitate relativă. Cu toate acestea, ele nu pot fi anulate pentru simplul fapt că persoanele care fac parte din aceste organe sunt incapabile ori incompatibile, după caz, sau pentru că acestea au fost numite cu încălcarea dispoziţiilor legale ori statutare.

┬ž2. Func┼úionarea persoanei juridice

Actele emise de organele persoanei juridice

Art.221 ÔÇô (1) Hot─âr├órile ┼či deciziile luate de organele de conducere ┼či administrare ├«n limitele legii, actului de constituire sau statutului sunt obligatorii chiar pentru cei care nu au luat parte la deliberare sau au votat ├«mpotriv─â.

(2) Fa┼ú─â de ter┼úi hot─âr├órile ┼či deciziile luate, ├«n limitele legii, actului de constituire sau statutului produc efecte numai de la data public─ârii lor, ├«n condi┼úiile prev─âzute de lege, ├«n afar─â de cazul ├«n care se face dovada c─â ace┼čtia le cuno┼čteau pe alt─â cale.

Obligaţiile membrilor organelor de administrare

Art.222 ÔÇô (1) Cei care fac parte din organele de administrare a unei persoane juridice trebuie s─â ac┼úioneze cu pruden┼ú─â ┼či diligen┼ú─â.

(2) Ei trebuie, de asemenea, s─â ac┼úioneze cu cinste ┼či loialitate ├«n interesul persoanei juridice.

Separarea patrimoniilor

Art.223 ÔÇô (1) Cei care fac parte din organele de administrare au obliga┼úia s─â asigure ┼či s─â men┼úin─â separa┼úia dintre bunurile persoanei juridice ┼či propriile lor bunuri.

(2) Ei nu pot folosi în profitul lor sau al unor terţi bunurile persoanei juridice ori informaţiile pe care le obţin în virtutea funcţiei lor, afară de cazul în care ar fi autorizaţi în acest scop de către cei care i-au numit.

Contrarietatea de interese

Art.224 ÔÇô (1) Este lovit de nulitate relativ─â actul juridic ├«ncheiat ├«n frauda intereselor persoanei juridice de un membru al organelor de administrare dac─â acesta din urm─â, so┼úul, ascenden┼úii sau descenden┼úii lui, rudele ├«n linie colateral─â sau afinii s─âi p├ón─â la gradul al patrulea inclusiv aveau vreun interes s─â se ├«ncheie acel act ┼či dac─â partea cealalt─â a cunoscut sau trebuia s─â cunoasc─â acest lucru.

(2) Atunci c├ónd cel care face parte din organele de administrare ale persoanei juridice ori una dintre persoanele prev─âzute la alin.(1) are interes ├«ntr-o chestiune supus─â hot─âr├órii acestor organe, trebuie s─â ├«n┼čtiin┼úeze persoana juridic─â ┼či s─â nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceast─â chestiune. ├Än caz contrar, el r─âspunde pentru daunele cauzate persoanei juridice, dac─â f─âr─â votul lui nu s-ar fi putut ob┼úine majoritatea cerut─â.┬á

Nulitatea actelor emise de organele persoanei juridice

Art.225 ÔÇô (1) Hot─âr├órile ┼či deciziile contrare legii, actului de constituire sau statutului pot fi atacate ├«n justi┼úie de oricare dintre membrii organelor de conducere ┼či administrare care nu au participat la deliberare sau care au votat ├«mpotriv─â ┼či au cerut s─â se insereze aceasta ├«n procesul-verbal de ┼čedin┼ú─â, ├«n termen de 15 zile de la data c├ónd li s-a comunicat copia de pe hot─âr├órea sau decizia respectiv─â ori de la data c├ónd a avut loc ┼čedin┼úa, dup─â caz.

(2) Administratorii nu pot ├«ns─â ataca hot─âr├órea privitoare la revocarea lor din func┼úie. Ei au numai dreptul de a fi desp─âgubi┼úi, dac─â revocarea a fost nejustificat─â sau intempestiv─â ┼či au suferit astfel un prejudiciu.

(3) Cererea de anulare se solu┼úioneaz─â ├«n camera de consiliu de c─âtre instan┼úa competent─â ├«n circumscrip┼úia c─âreia persoana juridic─â ├«┼či are sediul, ├«n contradictoriu cu persoana juridic─â ├«n cauz─â, reprezentat─â prin administratori. Hot─âr├órea instan┼úei este supus─â numai apelului.

(4) Dac─â hot─âr├órea este atacat─â de to┼úi administratorii, persoana juridic─â este reprezentat─â ├«n justi┼úie de persoana desemnat─â de pre┼čedintele instan┼úei dintre membrii acesteia, care va ├«ndeplini mandatul cu care a fost ├«ns─ârcinat─â p├ón─â c├ónd organul de conducere competent, convocat ├«n acest scop, va alege o alt─â persoan─â.

(5) Hotărârea definitivă de anulare va fi menţionată în registrul public în care este înregistrată persoana juridică, fiind opozabilă de la această dată faţă de orice persoană, inclusiv faţă de membrii acelei persoane juridice.

(6) Dacă se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acţiunea în constatarea nulităţii este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată de orice persoană interesată. Dispoziţiile alin.(3)-(5) rămân aplicabile.

Suspendarea actelor atacate

Art.226 ÔÇô (1) Odat─â cu intentarea ac┼úiunii ├«n anulare, reclamantul poate cere instan┼úei, pe cale de ordonan┼ú─â pre┼čedin┼úial─â, suspendarea execut─ârii hot─âr├órii sau┬á a deciziei atacate.

(2) Pentru a încuviinţa suspendarea, instanţa, poate obliga pe reclamant să depună o cauţiune, în condiţiile legii.

Participarea la circuitul civil

Art.227 - (1) Actele juridice f─âcute de organele de administrare ale persoanei juridice, ├«n limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice ├«nse┼či.

(2) ├Än raporturile cu ter┼úii, persoana juridic─â este angajat─â prin actele organelor sale, chiar dac─â aceste acte dep─â┼česc puterea de reprezentare conferit─â prin actul de constituire sau statut, ├«n afar─â de cazul ├«n care ea dovede┼čte c─â ter┼úii o cuno┼čteau la data ├«ncheierii actului. Simpla publicare a actului de constituire sau a statutului persoanei juridice nu constituie dovada cunoa┼čterii acestui fapt.

(3) Clauzele sau dispozi┼úiile actului de constituire ori ale statutului, precum ┼či hot─âr├órile organelor statutare ale persoanei juridice care limiteaz─â sau l─ârgesc puterile conferite exclusiv de lege acestor organe sunt considerate nescrise, chiar dac─â au fost publicate.

Obligaţia terţilor de a se informa

Art.228 ÔÇô Simpla declara┼úie a organelor de administrare ale persoanei juridice c─â ac┼úioneaz─â ├«n limitele puterilor ce le-au fost conferite nu exonereaz─â pe ter┼úi de obliga┼úia de a verifica aceste puteri.

R─âspunderea pentru fapte juridice

Art.229 ÔÇô (1) Faptele licite sau ilicite s─âv├ór┼čite de organele persoanei juridice oblig─â ├«ns─â┼či persoana juridic─â, ├«ns─â numai dac─â ele au leg─âtur─â cu atribu┼úiile sau cu scopul func┼úiilor ├«ncredin┼úate.

(2) Faptele ilicite atrag ┼či r─âspunderea personal─â ┼či solidar─â a celor care le-au s─âv├ór┼čit, at├ót fa┼ú─â de persoana juridic─â, c├ót ┼či fa┼ú─â de ter┼úi.

R─âspunderea membrilor organelor persoanei juridice

Art.230 ÔÇô (1) Ac┼úiunea ├«n r─âspundere ├«mpotriva administratorilor, cenzorilor, directorilor ┼či altor persoane care au ac┼úionat ├«n calitate de membri ai organelor persoanei juridice, pentru prejudiciile cauzate persoanei juridice de c─âtre ace┼čtia prin ├«nc─âlcarea ├«ndatoririlor stabilite ├«n sarcina lor, apar┼úine, ├«n numele persoanei juridice, organului de conducere competent care va decide cu majoritatea cerut─â de lege, iar ├«n lips─â, cu majoritatea cerut─â de prevederile statutare.

(2) Hotărârea poate fi luată chiar dacă problema răspunderii persoanelor arătate la alin. (1) nu figurează pe ordinea de zi.

(3) Organul de conducere competent desemneaz─â cu aceea┼či majoritate persoana ├«ns─ârcinat─â s─â exercite ac┼úiunea ├«n justi┼úie.

(4) Dac─â s-a hot─âr├ót introducerea ac┼úiunii ├«n r─âspundere ├«mpotriva administratorilor, mandatul acestora ├«nceteaz─â de drept ┼či organul de conducere competent va proceda la ├«nlocuirea lor.

(5) ├Än cazul ├«n care ac┼úiunea se introduce ├«mpotriva directorilor, ace┼čtia sunt suspenda┼úi de drept din func┼úie p├ón─â la r─âm├ónerea definitiv─â a hot─âr├órii judec─âtore┼čti.

┬ž3. Dispozi┼úii speciale

R─âspunderea persoanelor juridice de drept public

Art.231 ÔÇô Dac─â prin lege nu se dispune altfel, persoanele juridice de drept public sunt r─âspunz─âtoare de faptele licite sau ilicite s─âv├ór┼čite de organele lor, ├«n acelea┼či condi┼úii ca persoanele juridice de drept privat.

Independenţa patrimonială

Art.232 ÔÇô Persoana juridic─â av├ónd ├«n subordine o alt─â persoan─â juridic─â nu r─âspunde pentru obliga┼úiile acesteia din urm─â ┼či nici persoana juridic─â subordonat─â nu r─âspunde pentru persoana juridic─â fa┼ú─â de care este subordonat─â, dac─â prin lege nu se dispune altfel.

Statul ┼či unit─â┼úile administrativ-teritoriale

Art.233 ÔÇô (1) ├Än raporturile civile ├«n care se ├«nf─â┼úi┼čeaz─â nemijlocit, ├«n nume propriu, ca subiect de drepturi ┼či obliga┼úii, statul particip─â prin Ministerul Finan┼úelor Publice, afar─â de cazul ├«n care legea stabile┼čte un alt organ ├«n acest sens.

(2) Dispozi┼úiile alin.(1) sunt aplicabile ├«n mod corespunz─âtor ┼či unit─â┼úilor administrativ-teritoriale care particip─â la raporturile civile ├«n nume propriu, prin organele prev─âzute de lege.

R─âspunderea civil─â a statului ┼či a unit─â┼úilor administrativ-teritoriale

Art.234 ÔÇô (1) Dac─â prin lege nu se dispune altfel, statul nu r─âspunde dec├ót ├«n mod subsidiar pentru obliga┼úiile organelor, autorit─â┼úilor ┼či institu┼úiilor publice, care sunt persoane juridice. De asemenea, nici una dintre aceste persoane juridice nu r─âspunde pentru obliga┼úiile statului.

(2) Dispozi┼úiile alin. (1) sunt aplicabile ├«n mod corespunz─âtor ┼či unit─â┼úilor administrativ-teritoriale care nu r─âspund dec├ót ├«n mod subsidiar pentru obliga┼úiile organelor, institu┼úiilor ┼či serviciilor publice din subordinea acestora atunci c├ónd acestea au personalitate juridic─â.

CAPITOLUL IV

Identificarea persoanei juridice

Naţionalitatea persoanei juridice

Art.235 ÔÇô Sunt de na┼úionalitate rom├ón─â toate persoanele juridice al c─âror sediu, potrivit actului de constituire, este stabilit ├«n Rom├ónia.

Denumirea persoanei juridice

Art.236 ÔÇô (1) Persoana juridic─â poart─â denumirea stabilit─â ├«n condi┼úiile legii prin actul de constituire sau prin statut.

(2) Odat─â cu ├«nregistrarea persoanei juridice, se va trece ├«n registru denumirea ei ┼či celelalte atribute de identificare.

Sediul persoanei juridice

Art.237 ÔÇô (1) Sediul persoanei juridice se stabile┼čte potrivit actului de constituire sau statutului.

(2) În funcţie de obiectul de activitate, persoana juridică poate avea mai multe sedii cu caracter secundar pentru sucursalele sau reprezentanţele sale teritoriale. Dispoziţiile art.107 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Schimbarea denumirii ┼či sediului

Art.238 ÔÇô Persoana juridic─â poate s─â-┼či schimbe denumirea sau sediul, ├«n condi┼úiile prev─âzute de lege.

Dovada denumirii ┼či sediului

Art.239 ÔÇô (1) ├Än raporturile cu ter┼úii, denumirea ┼či sediul se dovedesc cu men┼úiunile f─âcute ├«n registrele de publicitate sau de eviden┼ú─â prev─âzute de lege pentru persoana juridic─â respectiv─â.

(2) ├Än lipsa acestor men┼úiuni, stabilirea sau schimbarea denumirii ┼či a sediului nu va putea fi opus─â altor persoane.

Alte atribute de identificare

Art.240 ÔÇô ├Än func┼úie de specificul obiectului de activitate, persoana juridic─â mai poate avea ┼či alte atribute de identificare, cum sunt num─ârul de ├«nregistrare ├«n registrul comer┼úului sau ├«ntr-un alt registru public, codul unic de ├«nregistrare, contul bancar.

Menţiuni obligatorii

Art.241 ÔÇô Toate documentele care eman─â de la persoana juridic─â trebuie s─â cuprind─â denumirea ┼či sediul, precum ┼či alte atribute de identificare, ├«n cazurile prev─âzute de lege, sub sanc┼úiunea pl─â┼úii de daune-interese persoanei prejudiciate.

CAPITOLUL V

Reorganizarea persoanei juridice

Noţiune

Art.242 ÔÇô Reorganizarea persoanei juridice este opera┼úiunea juridic─â ce implic─â una sau mai multe persoane juridice ┼či care produce efecte creatoare, modificatoare ori de ├«ncetare a lor.

Modurile de reorganizare

Art.243 ÔÇô (1) Reorganizarea persoanei juridice se realizeaz─â prin fuziune, prin divizare sau prin transformare.

(2) Reorganizarea se face cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru dobândirea personalităţii juridice, în afară de cazurile în care prin lege, actul de constituire sau statut se dispune altfel.

Fuziunea

Art.244 ÔÇô Fuziunea se face prin absorb┼úia unei persoane juridice de c─âtre o alt─â persoan─â juridic─â sau prin contopirea mai multor persoane juridice pentru a alc─âtui o persoan─â juridic─â nou─â.

Efectele fuziunii

Art.245 ÔÇô (1) ├Än cazul absorb┼úiei, drepturile ┼či obliga┼úiile persoanei juridice absorbite trec asupra persoanei juridice care o absoarbe.

(2) ├Än cazul contopirii persoanelor juridice, drepturile ┼či obliga┼úiile acestora trec asupra noii persoane juridice astfel ├«nfiin┼úate.

Divizarea

Art.246 ÔÇô (1) Divizarea poate fi total─â sau par┼úial─â.

(2) Divizarea totală se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unei persoane juridice între două sau mai multe persoane juridice care există sau care iau, astfel, fiinţă.

(3) Divizarea par┼úial─â const─â ├«n desprinderea unei p─âr┼úi din patrimoniul unei persoane juridice, care-┼či men┼úine fiin┼úa, ┼či ├«n transmiterea acestei p─âr┼úi c─âtre una sau mai multe persoane juridice care exist─â sau care se ├«nfiin┼úeaz─â ├«n acest fel.

Efectele diviz─ârii

Art.247 ÔÇô (1) Patrimoniul persoanei juridice care a ├«ncetat de a avea fiin┼ú─â prin divizare se ├«mparte ├«n mod egal ├«ntre persoanele juridice dob├ónditoare, dac─â prin actul ce a dispus divizarea nu s-a stabilit o alt─â propor┼úie.

(2) ├Än cazul diviz─ârii par┼úiale, c├ónd o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde ┼či se transmite unei singure persoane juridice existente sau care ia astfel fiin┼ú─â, ├«mp─âr┼úirea patrimoniului se face ├«n propor┼úia p─âr┼úii desprinse ┼či transmise.

(3) ├Än cazul ├«n care partea desprins─â se transmite mai multor persoane juridice existente sau care iau astfel fiin┼ú─â, ├«mp─âr┼úirea patrimoniului ├«ntre persoana juridic─â fa┼ú─â de care s-a f─âcut desprinderea ┼či persoanele juridice dob├ónditoare se va face potrivit dispozi┼úiilor alin.(2), iar ├«ntre persoanele juridice dob├ónditoare, ├«mp─âr┼úirea p─âr┼úii desprinse se va face potrivit dispozi┼úiilor alin.(1), ce se vor aplica ├«n mod corespunz─âtor.

Întinderea răspunderii în caz de divizare

Art.248 ÔÇô (1) ├Än cazul diviz─ârii, fiecare dintre persoanele juridice dob├ónditoare va r─âspunde:

a) pentru obligaţiile legate de bunurile care formează obiectul drepturilor dobândite sau păstrate integral;

b) pentru celelalte obligaţii ale persoanei juridice divizate, proporţional cu valoarea drepturilor dobândite sau păstrate, socotită după scăderea obligaţiilor prevăzute la lit. a).

(2) Dac─â o persoan─â juridic─â ├«nfiin┼úat─â ├«n condi┼úiile art.203 alin.(1) lit.a) este supus─â diviz─ârii prin actul de reorganizare se va putea stabili ┼či un alt mod de ├«mp─âr┼úire a obliga┼úiilor dec├ót acela prev─âzut ├«n prezentul┬á articol.

Repartizarea contractelor în caz de divizare

Art.249 ÔÇô ├Än caz de divizare, contractele se vor repartiza, cu respectarea dispozi┼úiilor art.215 alin.(2), 247 ┼či 248, astfel ├«nc├ót executarea fiec─âruia dintre ele s─â se fac─â ├«n ├«ntregime de c─âtre o singur─â persoan─â juridic─â dob├ónditoare, afar─â numai dac─â aceasta nu este cu putin┼ú─â.

Încetarea unor contracte

Art.250 ÔÇô (1) ├Än cazul contractelor ├«ncheiate ├«n considerarea calit─â┼úii persoanei juridice supuse reorganiz─ârii, acestea nu ├«┼či ├«nceteaz─â efectele, cu excep┼úia cazului ├«n care p─âr┼úile au stipulat expres contrariul sau men┼úinerea ori repartizarea contractului este condi┼úionat─â de acordul p─âr┼úii interesate.

(2) Dac─â men┼úinerea sau repartizarea contractului este condi┼úionat─â de acordul p─âr┼úii interesate, aceasta va fi notificat─â sau, dup─â caz, ├«n┼čtiin┼úat─â prin scrisoare recomandat─â, cu confirmare de primire, pentru a-┼či da ori nu consim┼ú─âm├óntul ├«n termen de 10 zile lucr─âtoare de la comunicarea notific─ârii sau ├«n┼čtiin┼ú─ârii. Lipsa de r─âspuns ├«n acest termen echivaleaz─â cu refuzul de men┼úinere sau preluare a contractului de c─âtre persoana juridic─â succesoare.

Transformarea persoanei juridice

Art.251 ÔÇô Transformarea persoanei juridice intervine ├«n cazurile prev─âzute de lege, atunci c├ónd o persoan─â juridic─â ├«┼či ├«nceteaz─â fiin┼úa, concomitent cu crearea, ├«n locul ei, a unei alte persoane juridice.

(2) ├Än cazul transform─ârii, drepturile ┼či obliga┼úiile persoanei juridice care ┼či-a ├«ncetat existen┼úa trec asupra persoanei juridice nou create, cu excep┼úia cazului ├«n care prin actul prin care s-a dispus transformarea se prevede altfel. ├Än aceste din urm─â cazuri, dispozi┼úiile art.249, 250 ┼či 253 r─âm├ón aplicabile.

Data transmiterii drepturilor ┼či obliga┼úiilor

Art.252 ÔÇô (1) ├Än cazul reorganiz─ârii persoanelor juridice supuse ├«nregistr─ârii, transmiterea drepturilor ┼či obliga┼úiilor se realizeaz─â at├ót ├«ntre p─âr┼úi, c├ót ┼či fa┼ú─â de ter┼úi, numai prin ├«nregistrarea opera┼úiunii ┼či pe data acesteia.

(2) ├Än ceea ce prive┼čte celelalte persoane juridice nesupuse ├«nregistr─ârii, transmiterea drepturilor ┼či obliga┼úiilor, ├«n cazurile prev─âzute de alin.(1), se realizeaz─â at├ót ├«ntre p─âr┼úi, c├ót ┼či fa┼ú─â de ter┼úi numai pe data aprob─ârii de c─âtre organul competent a inventarului, a bilan┼úului contabil ├«ntocmit ├«n vederea pred─ârii-primirii, a eviden┼úei ┼či a repartiz─ârii tuturor contractelor ├«n curs de executare, precum ┼či a oric─âror altor asemenea acte prev─âzute de lege.

(3) ├Än cazul bunurilor imobile care fac obiectul transmisiunii, dreptul de proprietate ┼či celelalte drepturi reale se dob├óndesc numai prin ├«nscrierea ├«n cartea funciar─â, ├«n baza actului de reorganizare ┼či, dac─â e cazul, a certificatului de ├«nregistrare a noii persoane juridice, eliberat ├«n condi┼úiile legii.

Opoziţii

Art.253 ÔÇô (1) Actele prin care s-a hot─âr├ót reorganizarea pot fi atacate, dac─â prin lege nu se dispune altfel, prin opozi┼úie, de c─âtre creditori ┼či orice alte persoane interesate ├«n termen de 30 de zile de la data c├ónd au luat cuno┼čtin┼ú─â de aprobarea reorganiz─ârii, dar nu mai t├órziu de un an de la data aprob─ârii acesteia de c─âtre organul competent, potrivit legii.

(2) Opozi┼úia suspend─â executarea fa┼ú─â de oponen┼úi p├ón─â la r─âm├ónerea definitiv─â a hot─âr├órii judec─âtore┼čti, ├«n afar─â de cazul ├«n care persoana juridic─â debitoare face dovada pl─â┼úii datoriilor sau ofer─â garan┼úii acceptate de creditori ori ├«ncheie cu ace┼čtia un acord pentru plata datoriilor.

(3) Opoziţia se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor, de către instanţa competentă.

(4) Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei este supusă numai apelului.

CAPITOLUL VI

Încetarea persoanei juridice

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

Modurile de încetare

Art.254 ÔÇô Persoana juridic─â ├«nceteaz─â, dup─â caz, prin constatarea ori declararea nulit─â┼úii, prin fuziune, divizare total─â, transformare, dizolvare sau desfiin┼úare, ori printr-un alt mod prev─âzut de lege.

Secţiunea a 2-a

Dizolvarea persoanei juridice

Cazuri de dizolvare

Art.255 ÔÇô Persoanele juridice de drept privat se dizolv─â:

a) dacă termenul pentru care au fost constituite s-a împlinit;

b) dacă scopul a fost realizat ori nu mai poate fi îndeplinit;

c) dacă scopul pe care îl urmăresc sau mijloacele întrebuinţate pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii sau ordinii publice, ori urmăresc un alt scop decât cel declarat;

d) prin hotărârea organelor competente ale acestora;

e) prin orice alt mod prev─âzut de lege, actul de constituire sau statut.

Dizolvarea persoanelor juridice de drept public

Art.256 ÔÇô Persoanele juridice de drept public se dizolv─â numai ├«n cazurile ┼či condi┼úiile anume prev─âzute de lege.

Opoziţii

Art.257 ÔÇô ├Än cazul ├«n care persoana juridic─â se dizolv─â prin hot─âr├órea organului competent, creditorii sau orice alte persoane interesate pot face opozi┼úie, dispozi┼úiile art.253 aplic├óndu-se ├«n mod corespunz─âtor.

Lichidarea

Art.258 ÔÇô (1) Prin efectul dizolv─ârii persoana juridic─â intr─â ├«n lichidare ├«n vederea valorific─ârii activului ┼či a pl─â┼úii pasivului.

(2) Persoana juridic─â ├«┼či p─âstreaz─â capacitatea civil─â pentru opera┼úiunile necesare lichid─ârii p├ón─â la finalizarea acesteia.

(3) Dac─â ├«ncetarea persoanei juridice are loc prin fuziune, transformare sau prin divizare total─â nu se declan┼čeaz─â procedura lichid─ârii.

Destinaţia bunurilor rămase după lichidare

Art.259 ÔÇô (1) Oricare ar fi cauzele dizolv─ârii, bunurile persoanei juridice r─âmase dup─â lichidare vor primi destina┼úia indicat─â prin actul de constituire sau statut, ori destina┼úia indicat─â de hot─âr├órea organului competent luat─â ├«nainte de dizolvare.┬á

(2) ├Än lipsa unei asemenea prevederi ├«n actul de constituire sau statut ori ├«n lipsa unei hot─âr├óri luate ├«n condi┼úiile alin.(1), precum ┼či ├«n cazul ├«n care prevederea sau hot─âr├órea este contrar─â legii sau ordinii publice, la propunerea lichidatorului bunurile r─âmase dup─â lichidare se atribuie de instan┼úa competent─â, prin hot─âr├óre supus─â numai apelului, de instan┼úa competent─â unei persoane juridice cu scop identic sau asem─ân─âtor, dac─â prin lege nu se prevede altfel. Atunci c├ónd exist─â mai multe astfel de persoane juridice, lichidatorul propune cel pu┼úin trei persoane juridice, caz ├«n care bunurile se atribuie prin tragere la sor┼úi.

(3) ├Än cazul ├«n care persoana juridic─â a fost dizolvat─â pentru motivele prev─âzute de art.255 lit.d), precum ┼či ├«n cazul ├«n care nicio persoan─â juridic─â nu este de acord cu preluarea bunurilor r─âmase dup─â lichidare ├«n condi┼úiile alin. (2), acestea sunt preluate de comuna, ora┼čul sau municipiul ├«n a c─ârui raz─â teritorial─â se afl─â bunurile.

(4) ├Än toate cazurile, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor r─âmase dup─â lichidare are loc la data prelu─ârii lor de c─âtre beneficiari, dac─â prin lege nu se prevede altfel. Procesul-verbal de predare-primire ┼či hot─âr├órea judec─âtoreasc─â r─âmas─â definitiv─â, ├«n cazurile prev─âzute de alin.(2) ori (3), constituie titlu de proprietate sau, dup─â caz, poate servi drept temei juridic pentru intabularea ├«n cartea funciar─â.

Secţiunea a 3-a

Dispoziţii speciale

Desfiinţarea unor persoane juridice

Art.260 ÔÇô (1) Persoanele juridice ├«nfiin┼úate de c─âtre autorit─â┼úile publice centrale sau locale, nesupuse dizolv─ârii, pot fi desfiin┼úate prin hot─âr├órea organului care le-a ├«nfiin┼úat.

(2) ├Än acest caz, dac─â organul competent nu a dispus altfel, drepturile ┼či obliga┼úiile persoanei juridice desfiin┼úate trec asupra persoanei juridice dob├ónditoare, propor┼úional cu valoarea bunurilor transmise acesteia, ┼úin├óndu-se ├«ns─â seama ┼či de natura obliga┼úiilor respective.

Data încetării personalităţii juridice

Art.261 ÔÇô (1) Persoanele juridice supuse ├«nregistr─ârii ├«nceteaz─â la data radierii din registrele ├«n care au fost ├«nscrise.

(2) Celelalte persoane juridice încetează de la data actului prin care s-a dispus încetarea sau, după caz, de la data îndeplinirii oricărei alte cerinţe prevăzute de lege.

TITLUL V

Ap─ârarea drepturilor nepatrimoniale

Ocrotirea personalităţii umane

Art.262 ÔÇô (1) Personalitatea uman─â este ocrotit─â ├«n mod egal de lege.

(2) Orice persoan─â fizic─â are dreptul la ocrotirea valorilor str├óns legate de fiin┼úa uman─â, cum sunt via┼úa, s─ân─âtatea, integritatea fizic─â, demnitatea, intimitatea vie┼úii private, crea┼úia ┼čtiin┼úific─â, artistic─â, literar─â sau tehnic─â, precum ┼či a oric─âror altor drepturi nepatrimoniale.

 

Mijloace de ap─ârare

Art.263 ÔÇô (1) Persoana fizic─â ale c─ârei drepturi nepatrimoniale au fost ├«nc─âlcate ori sunt amenin┼úate poate cere oric├ónd instan┼úei:

  1. interzicerea s─âv├ór┼čirii faptei ilicite, dac─â aceasta este iminent─â;
  2. ├«ncetarea ├«nc─âlc─ârii ┼či interzicerea pentru viitor, dac─â aceasta dureaz─â ├«nc─â;
  3. constatarea caracterului ilicit al faptei s─âv├ór┼čite, dac─â tulburarea pe care a produs-o subzist─â.

(2) Totodată, cel care a suferit o încălcare a unor asemenea drepturi poate cere instanţei să-l oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanţă spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt:

a) sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circula┼úie a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate s─â serveasc─â la s─âv├ór┼čirea faptei prejudiciabile;

b) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hot─âr├órii de condamnare sau la plata unei sume de bani ├«n folosul unei persoane juridice f─âr─â scop patrimonial care desf─â┼čoar─â o activitate de binefacere;

c) orice alte m─âsuri necesare pentru repararea prejudiciului cauzat ┼či ├«ncetarea atingerilor ilicite aduse personalit─â┼úii.

(3) Independent de aceasta, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la acţiune este supus prescripţiei extinctive.

 

Dreptul la replic─â

 

 

 

 

 

Art.264 ÔÇô (1) Orice persoan─â ale c─ârei drepturi sau interese legitime au fost lezate ├«n mod direct prin prezentarea ├«n presa scris─â sau audiovizual─â a unor fapte neadev─ârate beneficiaz─â de dreptul la replic─â.┬á

(2) Nu există drept la replică în cazul reproducerii fidele a dezbaterilor publice din cadrul unei autorităţi sau instituţii la care persoana care se consideră lezată a participat. De asemenea, nu există drept la replică atunci când prezentarea contestată reproduce în mod fidel un material care emană direct de la această persoană.

Con┼úinutul ┼či forma r─âspunsului

Art.265 ÔÇô (1) R─âspunsul trebuie s─â fie concis ┼či s─â se limiteze la obiectul prezent─ârii contestate.

(2) El trebuie să fie formulat în scris.

(3) ├Än cazul materialelor difuzate ├«n cadrul unei emisiuni audiovizuale, r─âspunsul poate, la alegerea persoanei ce se consider─â lezat─â, s─â fie formulat ├«n scris ori poate fi ├«nregistrat pe un suport audio sau video, cu respectarea standardelor tehnice utilizate de institu┼úia de pres─â care a difuzat prezentarea contestat─â. De asemenea, dac─â institu┼úia sesizat─â este de acord, r─âspunsul poate fi formulat ┼či direct ├«n cadrul unei interven┼úii pe post a persoanei care se consider─â lezat─â.

Refuzul r─âspunsului

Art.266 - Răspunsul poate fi refuzat dacă este în mod vădit inexact sau dacă este contrar legii ori bunelor moravuri. 

Procedur─â

Art.267 ÔÇô (1) Autorul r─âspunsului se poate adresa institu┼úiei de pres─â ├«n termen de cel mult 20 de zile de la data la care a luat cuno┼čtin┼ú─â de prezentarea pe care o contest─â, dar nu mai t├órziu de 3 luni de la data public─ârii ori difuz─ârii acesteia.

(2) Institu┼úia de pres─â sesizat─â trebuie s─â informeze pe autorul r─âspunsului, ├«n termen de cel mult dou─â zile de la data primirii cererii de replic─â, despre data, ora ┼či emisiunea c├ónd se va publica ori difuza r─âspunsul sau, ├«n cazul c├ónd se solicit─â interven┼úia direct─â pe post, dac─â va permite ┼či asigura efectuarea acesteia. Atunci c├ónd institu┼úia de pres─â refuz─â fie publicarea ori difuzarea replicii, fie interven┼úia direct─â pe post, se vor comunica de ├«ndat─â motivele acestui refuz.

Modalitatea de publicare sau difuzare

Art.268 ÔÇô (1) R─âspunsul trebuie s─â fie publicat sau difuzat ├«n a┼ča fel ├«nc├ót s─â ating─â ├«ntr-o m─âsur─â c├ót este posibil de mare publicul care a luat cuno┼čtin┼ú─â de prezentarea ce este contestat─â. ├Än acest scop, r─âspunsul se public─â ori difuzeaz─â ├«n acela┼či mod ┼či ├«n acela┼či loc cu prezentarea contestat─â, de ├«ndat─â,┬á dar nu mai t├órziu de 3 zile de la data aprob─ârii public─ârii ori difuz─ârii lui.

(2) ├Än cadrul emisiunilor audiovizuale, r─âspunsul trebuie s─â fie prezentat ├«n cadrul aceluia┼či interval orar, al aceleia┼či emisiuni, ├«n limitele aceleia┼či durate ┼či cu precizarea emisiunii ├«n care s-a produs lezarea. Dac─â emisiunea ├«n care s-a produs lezarea este programat─â ├«ntr-un interval mai ├«ndep─ârtat de 7 zile, r─âspunsul se difuzeaz─â ├«n termen de 3 zile, ├«n acela┼či interval orar ┼či cu precizarea emisiunii ├«n care s-a produs lezarea.

(3) R─âspunsul trebuie publicat sau difuzat integral ┼či f─âr─â s─â fie alterat, trunchiat, reformulat ori modificat. Institu┼úia de pres─â sesizat─â nu poate s─â adauge ori s─â fac─â imediat vreun comentariu, ├«n afara unei declara┼úii prin care indic─â dac─â ├«┼či men┼úine prezentarea faptelor ori anun┼ú─â sursele care au stat la baza ├«ntocmirii sau difuz─ârii acesteia.

(4) În toate cazurile, publicarea sau difuzarea răspunsului este gratuită. Orice convenţie sau clauză contrară este considerată nescrisă.

Acţiunea în justiţie

Art.269 ÔÇô (1) Dac─â cel sesizat ├«mpiedic─â exercitarea acestor drepturi, refuz─â publicarea ori difuzarea sau nu o realizeaz─â ├«n mod corect, persoana ce se consider─â lezat─â se poate adresa instan┼úei judec─âtore┼čti competente. Instan┼úa se va pronun┼úa de ├«ndat─â pe baza probelor administrate, prin ordonan┼ú─â pre┼čedin┼úial─â.

(2) Exercitarea sau, după caz, neexercitarea dreptului la replică nu implică renunţarea persoanei lezate la dreptul de a obţine în condiţiile legii o reparaţie echitabilă a prejudiciului suferit.

(3) Dispozi┼úiile alin.(1) nu exclud dreptul persoanei care se consider─â lezat─â de a recurge ┼či la proceduri administrative desf─â┼čurate ├«n baza legii sau reglementate de organiza┼úiile profesionale din domeniul presei.

Dreptul la rectificare

Art.270 ÔÇô (1) Orice persoan─â ale c─ârei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea ├«n presa scris─â sau audiovizual─â a unor fapte inexacte beneficiaz─â de dreptul la rectificarea informa┼úiilor gre┼čite.

(2) Dispozi┼úiile art.265-269 se aplic─â, ├«n mod corespunz─âtor, ┼či ├«n cazul rectific─ârii unor informa┼úii inexacte comunicate prin presa scris─â ori audiovizual─â.

Ap─ârarea dreptului la nume

Art.271 ÔÇô (1) Cel al c─ârui nume este contestat poate s─â cear─â instan┼úei judec─âtore┼čti recunoa┼čterea dreptului s─âu la acel nume.

(2) De asemenea, cel care este lezat prin uzurparea, ├«n tot sau ├«n parte, a numelui s─âu poate s─â cear─â oric├ónd instan┼úei judec─âtore┼čti s─â dispun─â ├«ncetarea acestei atingeri nelegitime.

(3) Dispozi┼úiile prezentului articol se aplic─â, ├«n mod corespunz─âtor, ┼či ap─âr─ârii dreptului la pseudonim.

M─âsuri provizorii

Art.272 ÔÇô (1) Dac─â acela care se consider─â lezat ├«n drepturile sale nepatrimoniale face dovada credibil─â c─â este obiectul unei atingeri ilicite, actuale sau iminente, dup─â caz, ┼či c─â aceast─â atingere risc─â s─â-i cauzeze un prejudiciu dificil de reparat, poate s─â cear─â instan┼úei judec─âtore┼čti luarea unor m─âsuri provizorii.

(2) Instanţa judecătorească poate să dispună în special:

a) interzicerea încălcării sau încetarea ei provizorie;

b) luarea m─âsurilor necesare pentru a asigura conservarea probelor.

(3) Cu toate acestea, ├«n cazul atingerii aduse prin mijloacele de pres─â scris─â sau audiovizual─â periodic─â, instan┼úa judec─âtoreasc─â nu poate s─â dispun─â ├«ncetarea cu titlu provizoriu a acesteia dec├ót dac─â atingerea este de natur─â s─â cauzeze un prejudiciu grav reclamantului ┼či nu este ├«n mod evident justificat─â, iar m─âsura luat─â de instan┼ú─â nu apare ca fiind dispropor┼úionat─â ├«n raport cu atingerea adus─â.

(4) Instan┼úa solu┼úioneaz─â cererea potrivit dispozi┼úiilor privitoare la ordonan┼úa pre┼čedin┼úial─â, care se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor. ├Än cazul ├«n care cererea este formulat─â ├«nainte de introducerea ac┼úiunii de fond, prin hot─âr├órea prin care s-a dispus m─âsura provizorie se va fixa ┼či termenul ├«n care ac┼úiunea ├«n fond trebuie s─â fie introdus─â, sub sanc┼úiunea ├«ncet─ârii de drept a acelei m─âsuri. Dispozi┼úiile alin.(6) sunt aplicabile.

(5) Dacă măsurile luate sunt de natură să producă un prejudiciu părţii adverse, instanţa poate obliga pe reclamant să dea o cauţiune în cuantumul fixat de aceasta, sub sancţiunea încetării de drept a măsurii dispuse.

(6) Măsurile luate potrivit prezentului articol anterior introducerii acţiunii în justiţie pentru apărarea dreptului nepatrimonial încălcat încetează de drept dacă reclamantul nu a sesizat instanţa în termenul fixat de aceasta, dar nu mai târziu de 30 de zile de la luarea acestora.

(7) Reclamantul este ┼úinut s─â repare, la cererea p─âr┼úii interesate, prejudiciul cauzat prin m─âsurile provizorii luate, dac─â ac┼úiunea de fond este respins─â ca ne├«ntemeiat─â. Cu toate acestea, dac─â reclamantul nu a fost ├«n culp─â ori a avut o culp─â u┼čoar─â, instan┼úa, ├«n raport cu circumstan┼úele concrete, poate fie s─â refuze obligarea sa la desp─âgubirile cerute de partea advers─â, fie s─â dispun─â reducerea acestora.

(8) Dac─â partea advers─â nu solicit─â daune-interese, instan┼úa va dispune eliberarea cau┼úiunii, la cererea reclamantului, prin hot─âr├óre dat─â cu citarea p─âr┼úilor. Cererea se judec─â potrivit dispozi┼úiilor privitoare la ordonan┼úa pre┼čedin┼úial─â, care se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor. ├Än cazul ├«n care p├ór├ótul se opune la eliberarea cau┼úiunii, instan┼úa va fixa un termen ├«n vederea introducerii ac┼úiunii de fond, care nu poate fi mai lung de 30 de zile de la data pronun┼ú─ârii hot─âr├órii, sub sanc┼úiunea ├«ncet─ârii de drept a m─âsurii de indisponibilizare a sumei depuse cu titlu de cau┼úiune.

Decesul titularului dreptului nepatrimonial

Art.273 ÔÇô (1) Ac┼úiunea pentru restabilirea dreptului nepatrimonial ├«nc─âlcat poate fi continuat─â sau pornit─â, dup─â moartea persoanei v─ât─âmate, de c─âtre so┼úul supravie┼úuitor, de oricare dintre rudele ├«n linie dreapt─â ale persoanei decedate, precum ┼či de oricare dintre rudele sale colaterale p├ón─â la gradul al patrulea inclusiv.

(2) Acţiunea pentru restabilirea integrităţii memoriei unei persoane decedate poate fi pornită de cei prevăzuţi la alin.(1). 

Ap─ârarea drepturilor nepatrimoniale ale persoanei juridice

Art.274 - Dispozi┼úiile prezentului titlu se aplic─â prin asem─ânare ┼či drepturilor nepatrimoniale ale persoanelor juridice, cum sunt dreptul la denumire, la sediu ┼či altele asemenea.

 

Cartea a II-a

Despre familie

Titlul I
Dispoziţii generale

Familia 

Art.275 ÔÇô (1) Familia se ├«ntemeiaz─â pe c─âs─âtoria liber consim┼úit─â ├«ntre so┼úi, pe egalitatea acestora, precum ┼či pe dreptul ┼či ├«ndatorirea p─ârin┼úilor de a asigura cre┼čterea ┼či educarea copiilor lor.

(2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societ─â┼úii ┼či a statului.┬á

(3) Statul este obligat s─â sprijine, prin m─âsuri economice ┼či sociale, ├«ncheierea c─âs─âtoriei, precum ┼či dezvoltarea ┼či consolidarea familiei.

C─âs─âtoria

Art.276 - (1) B─ârbatul ┼či femeia au dreptul de a se c─âs─âtori ├«n scopul de a ├«ntemeia o familie.

(2) Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după încheierea căsătoriei civile.

(3) Condi┼úiile de ├«ncheiere ┼či cauzele de nulitate ale c─âs─âtoriei se stabilesc prin prezentul cod.

(4) Căsătoria încetează prin decesul sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi.

(5) Căsătoria poate fi desfăcută prin divorţ, în condiţiile legii.

Egalitatea în drepturi a copiilor

Art.277 ÔÇô Copiii din afara c─âs─âtoriei sunt egali ├«n fa┼úa legii cu cei┬á din c─âs─âtorie, precum ┼či cu cei adopta┼úi.

Îndatorirea părinţilor

Art. 278 ÔÇô P─ârin┼úii sunt cei care au, ├«n primul r├ónd, ├«ndatorirea de cre┼čtere ┼či educare a copiilor lor minori.

Rela┼úiile dintre p─ârin┼úi ┼či copii┬á

Art.279 - (1) Copilul nu poate fi separat de părinţi împotriva voinţei lor, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

(2) Copilul care nu locuie┼čte la p─ârin┼úii s─âi sau, dup─â caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea leg─âturi personale cu ace┼čtia.

Principiul interesului superior al copilului

Art.280 ÔÇô (1) Orice m─âsur─â privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie s─â fie luat─â cu respectarea interesului superior al copilului.

(2) Pentru rezolvarea cererilor care se referă la copii, autorităţile competente sunt datoare să dea toate îndrumările necesare pentru ca părţile să recurgă la metodele de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă.

(3) Procedurile referitoare la rela┼úiile┬á ├«ntre p─ârin┼úi ┼či copii trebuie s─â garanteze c─â dorin┼úele ┼či interesele p─ârin┼úilor fire┼čti referitoare la copii pot fi aduse la cuno┼čtin┼úa autorit─â┼úilor ┼či c─â acestea┬á ┼úin cont de ele ├«n hot─âr├órile pe care le iau.

(4) Procedurile privitoare la copii trebuie s─â se desf─â┼čoare ├«ntr-un timp rezonabil, astfel ├«nc├ót interesul superior al copilului ┼či rela┼úiile de familie s─â nu fie afectate.

(5) ├Än sensul prevederilor legale privind protec┼úia copilului, prin copil se ├«n┼úelege persoana care nu a ├«mplinit 18 ani ┼či nici nu a dob├óndit capacitatea deplin─â de exerci┼úiu, potrivit legii.

Ascultarea copilului

Art.281 ÔÇô (1) ├Än procedurile administrative sau judiciare care ├«l privesc, ascultarea copilului care a ├«mplinit v├órsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat ┼či copilul care nu a ├«mplinit v├órsta de 10 ani, dac─â autoritatea competent─â consider─â c─â acest lucru este necesar pentru solu┼úionarea cauzei.

(2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere ┼či a primi orice informa┼úie, potrivit cu v├órsta sa, de a-┼či exprima opinia ┼či de a fi informat asupra consecin┼úelor pe care le poate avea aceasta, dac─â este┬á respectat─â, precum ┼či asupra consecin┼úelor oric─ârei decizii care ├«l prive┼čte.

(3) Orice copil poate cere s─â fie ascultat, potrivit prevederilor alin.(1) ┼či alin.(2). Respingerea cererii de c─âtre autoritatea competent─â trebuie motivat─â.

(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate ├«n considerare ├«n raport cu v├órsta ┼či cu gradul s─âu de maturitate.

(5) Dispozi┼úiile legale speciale privind consim┼ú─âm├óntul sau prezen┼úa copilului, ├«n procedurile care ├«l privesc, precum ┼či prevederile referitoare la desemnarea de c─âtre instan┼ú─â a unui reprezentant ├«n caz de conflict de interese, r─âm├ón aplicabile.

Instanţa tutelară

Art.282 ÔÇô Toate m─âsurile date prin prezenta carte ├«n competen┼úa instan┼úei judec─âtore┼čti, precum ┼či toate litigiile privind aplicarea dispozi┼úiilor prezentei c─âr┼úi sunt de competen┼úa instan┼úei tutelare prev─âzute la art.117.

 

Titlul II

C─âs─âtoria

Capitolul I

Logodna

Încheierea logodnei

Art.283 ÔÇô (1) Logodna este promisiunea reciproc─â de a ├«ncheia c─âs─âtoria.

(2) Dispozi┼úiile privind condi┼úiile de fond pentru ├«ncheierea c─âs─âtoriei sunt aplicabile ├«n mod corespunz─âtor, cu excep┼úia avizului medical ┼či a autoriz─ârii organului administrativ competent.

(3) ├Äncheierea logodnei nu este supus─â nici unei formalit─â┼úi ┼či poate fi dovedit─â cu orice mijloc de prob─â.

(4) Încheierea căsătoriei nu este condiţionată de încheierea logodnei.

Ruperea logodnei

Art.284 ÔÇô (1) Logodnicul┬á care rupe logodna nu poate fi constr├óns s─â ├«ncheie c─âs─âtoria.

(2) Clauza penal─â stipulat─â pentru ruperea logodnei este considerat─â nescris─â.

Restituirea darurilor

Art.285 ÔÇô (1) ├Än cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit ├«n considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, ├«n vederea c─âs─âtoriei, cu excep┼úia darurilor obi┼čnuite.

(2) Darurile se restituie în natură sau, dacă aceasta nu mai este cu putinţă, în măsura îmbogăţirii.

(3) Obligaţia de restituire nu există dacă logodna a încetat prin moartea unuia dintre logodnici.

R─âspunderea pentru ruperea logodnei

Art.286 ÔÇô (1) Logodnicul care rupe logodna ├«n mod abuziv poate fi obligat la desp─âgubiri pentru cheltuielile f─âcute sau contractate ├«n vederea c─âs─âtoriei, ├«n m─âsura ├«n care au fost potrivite cu ├«mprejur─ârile, precum ┼či pentru orice alte prejudicii cauzate.

(2) Logodnicul care, în mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă logodna poate fi obligat la despăgubiri în condiţiile alin.(1).

Termen de prescripţie

Art.287 ÔÇô Dreptul la ac┼úiune ├«ntemeiat pe┬á dispozi┼úiile art.285 ┼či 286┬á se prescrie┬á ├«ntr-un an de la ruperea logodnei.

Capitolul II

Încheierea căsătoriei

Secţiunea 1

Condiţiile de fond pentru încheierea căsătoriei

Consimţământul la căsătorie

Art.288 ÔÇô C─âs─âtoria se ├«ncheie ├«ntre b─ârbat ┼či femeie prin consim┼ú─âm├óntul personal ┼či liber al acestora.

Vârsta matrimonială

Art.289 ÔÇô┬á (1) C─âs─âtoria se poate ├«ncheia dac─â viitorii so┼úi au ├«mplinit v├órsta de 18 ani.

(2) Pentru motive temeinice, minorul care a ├«mplinit v├órsta de 16 ani se poate c─âs─âtori ├«n temeiul unui aviz medical, cu ├«ncuviin┼úarea p─ârin┼úilor s─âi, sau, dup─â caz, a tutorelui, ┼či cu autorizarea institu┼úiei publice specializate pentru protec┼úia copilului ├«n a c─ârei raz─â teritorial─â minorul ├«┼či are domiciliul.

(3) Dac─â unul dintre p─ârin┼úi este decedat sau se afl─â ├«n imposibilitatea de a-┼či manifesta voin┼úa ori refuz─â s─â ├«ncuviin┼úeze c─âs─âtoria, ├«ncuviin┼úarea celuilalt p─ârinte este suficient─â.

(4) De asemenea, în condiţiile art.413, este suficientă încuviinţarea părintelui care exercită autoritatea părintească.

(5) Dac─â nu exist─â nici p─ârin┼úi, nici tutore care s─â poat─â ├«ncuviin┼úa c─âs─âtoria, este necesar─â ├«ncuviin┼úarea persoanei sau a autorit─â┼úii care a fost abilitat─â s─â exercite drepturile p─ârinte┼čti.

Bigamia

Art.290 - Este interzisă încheierea unei noi căsătorii de către persoana care este căsătorită.

Interzicerea căsătoriei între rude

Art.291 - (1) Este interzis─â ├«ncheierea c─âs─âtoriei ├«ntre rudele ├«n linie dreapt─â, precum ┼či ├«ntre cele ├«n linie colateral─â p├ón─â la al patrulea grad inclusiv.

(2) Pentru motive temeinice, c─âs─âtoria ├«ntre rudele ├«n linie colateral─â de gradul al patrulea poate fi autorizat─â de pre┼čedintele consiliului jude┼úean sau, dup─â caz, de primarul general al municipiului Bucure┼čti, ├«n a c─ârui raz─â teritorial─â┬á ├«┼či are domiciliul┬á cel care cere ├«ncuviin┼úarea.

(3) Dispozi┼úiile alin.(1) ┼či (2) sunt aplicabile ┼či ├«n cazul rudeniei din adop┼úie.

Interzicerea c─âs─âtoriei ├«ntre tutore ┼či persoana minor─â

Art.292 ÔÇô ├Än timpul tutelei, c─âs─âtoria este oprit─â ├«ntre tutore ┼či persoana minor─â care se afl─â sub tutela sa.

Aliena┼úia ┼či debilitatea mintal─â

Art.293 -┬á Este interzis s─â se c─âs─âtoreasc─â alienatul mintal ┼či debilul mintal.

Secţiunea  a 2-a

Formalităţile pentru încheierea căsătoriei

Comunicarea st─ârii de s─ân─âtate

Art.294 ÔÇô C─âs─âtoria nu se ├«ncheie dac─â viitorii so┼úi nu declar─â c─â ┼či-au comunicat reciproc starea s─ân─ât─â┼úii lor. Dispozi┼úiile legale prin care este oprit─â c─âs─âtoria celor sufer─â de anumite boli r─âm├ón aplicabile.

Locul încheierii căsătoriei

Art.295 ÔÇô┬á C─âs─âtoria se celebreaz─â de c─âtre ofi┼úerul de stare civil─â, la sediul prim─âriei ├«n a c─ârei raz─â teritorial─â ├«┼či are domiciliul sau re┼čedin┼úa oricare dintre viitorii so┼úi.

Declaraţia de căsătorie

Art.296 ÔÇô (1) Cei care vor s─â se c─âs─âtoreasc─â vor face personal declara┼úia de c─âs─âtorie, potrivit legii, la prim─âria unde urmeaz─â a se ├«ncheia c─âs─âtoria.

(2) ├Än cazurile prev─âzute de lege, declara┼úia de c─âs─âtorie se poate face ┼či ├«n afara sediului prim─âriei.

(3)  Atunci când viitorul soţ este minor, părinţii sau, după caz, tutorele vor face personal o declaraţie prin care încuviinţează încheierea căsătoriei. Dispoziţiile art.289 alin. (5) rămân aplicabile.

(4) Dac─â unul dintre viitorii so┼úi, p─ârin┼úii sau tutorele nu se afl─â ├«n localitatea unde urmeaz─â a se ├«ncheia c─âs─âtoria, ei pot face declara┼úia la prim─âria ├«n a c─ârei raz─â teritorial─â ├«┼či au domiciliul sau re┼čedin┼úa, care o transmite, ├«n termen de 48 de ore, la prim─âria unde urmeaz─â a se ├«ncheia c─âs─âtoria.

Conţinutul declaraţiei de căsătorie

Art.297 ÔÇô (1) ├Än declara┼úia de c─âs─âtorie, viitorii so┼úi vor ar─âta c─â nu exist─â niciun impediment legal la c─âs─âtorie ┼či vor men┼úiona numele de familie pe care ├«l vor purta ├«n timpul c─âs─âtoriei, precum ┼či regimul matrimonial ales.

(2) Odat─â cu declara┼úia de c─âs─âtorie, ei vor prezenta dovezile cerute de lege pentru ├«ncheierea c─âs─âtoriei, precum ┼či, dup─â caz,┬á un exemplar original al conven┼úiei matrimoniale, care se p─âstreaz─â ├«ntr-un registru special, constituit potrivit legii.

Alegerea numelui de familie

Art. 298 ÔÇô Viitorii so┼úi pot conveni s─â-┼či p─âstreze numele dinaintea c─âs─âtoriei, s─â ia numele oric─âruia dintre ei sau numele┬á lor┬á reunite. De asemenea, un so┼ú poate s─â-┼či p─âstreze numele de dinaintea c─âs─âtoriei, iar cel─âlalt s─â poarte numele lor reunite.

Publicitatea declaraţiei de căsătorie

Art.299 - (1) ├Än aceea┼či zi cu primirea declara┼úiei de c─âs─âtorie, ofi┼úerul de stare civil─â dispune publicarea acesteia, prin afi┼čarea ├«n extras, ├«ntr-un loc special amenajat, la sediul prim─âriei unde urmeaz─â s─â se ├«ncheie c─âs─âtoria ┼či, dup─â caz, la sediul prim─âriei unde cel─âlalt so┼ú ├«┼či are domiciliul sau re┼čedin┼úa.

(2) Extrasul din declara┼úia de c─âs─âtorie cuprinde, ├«n mod obligatoriu: data afi┼č─ârii, datele de stare civil─â ale viitorilor so┼úi ┼či, dup─â caz, ├«ncuviin┼úarea p─ârin┼úilor sau a tutorelui, precum ┼či ├«n┼čtiin┼úarea c─â orice persoan─â poate face opozi┼úie la c─âs─âtorie, ├«n┬á termen de 10 zile de┬á la data afi┼č─ârii.

(3) C─âs─âtoria se ├«ncheie dup─â 10 zile de la afi┼čarea declara┼úiei de c─âs─âtorie, termen ├«n care se cuprind at├ót data afi┼č─ârii, c├ót ┼či data ├«ncheierii c─âs─âtoriei.

(4) Primarul municipiului, al sectorului municipiului Bucure┼čti, al ora┼čului sau al comunei unde urmeaz─â a se ├«ncheia c─âs─âtoria poate s─â ├«ncuviin┼úeze, pentru motive temeinice, ├«ncheierea c─âs─âtoriei ├«nainte de ├«mplinirea termenului prev─âzut la alin.(3).

Reînnoirea declaraţiei de căsătorie

Art.300 ÔÇô ├Än cazul ├«n care c─âs─âtoria nu s-a ├«ncheiat ├«n termen de 30 de zile de la data afi┼č─ârii declara┼úiei de c─âs─âtorie sau dac─â viitorii so┼úi doresc s─â modifice declara┼úia ini┼úial─â, trebuie s─â se fac─â o nou─â declara┼úie de c─âs─âtorie ┼či s─â se dispun─â publicarea acesteia.

Opoziţia la căsătorie

Art.301 ÔÇô (1) Orice persoan─â poate face opozi┼úie la c─âs─âtorie, dac─â exist─â un impediment legal sau dac─â alte cerin┼úe ale legii nu sunt ├«ndeplinite.

(2) Opoziţia la căsătorie se face numai în scris, cu arătarea  dovezilor pe care se întemeiază.

Refuzul celebr─ârii c─âs─âtoriei

Art.302 ÔÇô Ofi┼úerul de stare civil─â refuz─â s─â celebreze c─âs─âtoria dac─â, pe baza verific─ârilor pe care este obligat s─â le efectueze, a opozi┼úiilor primite sau a informa┼úiilor pe care le de┼úine, ├«n m─âsura ├«n care acestea din urm─â sunt notorii, constat─â c─â nu sunt ├«ndeplinite condi┼úiile prev─âzute de lege.

Celebrarea c─âs─âtoriei

Art.303 ÔÇô (1) Viitorii so┼úi sunt obliga┼úi s─â se prezinte ├«mpreun─â, la sediul prim─âriei, pentru a-┼či da consim┼ú─âm├óntul la c─âs─âtorie ├«n mod public, ├«n prezen┼úa a doi martori, ├«n fa┼úa ofi┼úerului de stare civil─â.

(2) Cu toate acestea, ├«n cazurile┬á prev─âzute de lege, ofi┼úerul de stare civil─â poate celebra c─âs─âtoria ┼či ├«n afara sediului serviciului de stare civil─â, cu respectarea celorlalte condi┼úii men┼úionate la alin.(1).

Martorii la c─âs─âtorie

Art.304 ÔÇô (1) Martorii atest─â faptul c─â so┼úii ┼či-au exprimat consim┼ú─âm├óntul potrivit art.303 .

(2) Nu pot fi martori la ├«ncheierea c─âs─âtoriei incapabilii, precum ┼či cei care din cauza unei deficien┼úe psihice sau fizice nu sunt ap┼úi s─â ateste faptele prev─âzute la alin.(1).

(3) Martorii pot fi rude sau afini, indiferent de grad, cu oricare dintre viitorii soţi.

Momentul încheierii căsătoriei

Art.305 ÔÇô C─âs─âtoria este ├«ncheiat─â ├«n momentul ├«n care, dup─â ce ia consim┼ú─âm├óntul fiec─âruia dintre viitorii so┼úi, ofi┼úerul de stare civil─â ├«i declar─â c─âs─âtori┼úi.

Capitolul III

Formalităţi ulterioare încheierii căsătoriei

Actul de c─âs─âtorie

Art.306 ÔÇô Dup─â ├«ncheierea c─âs─âtoriei, ofi┼úerul de stare civil─â ├«ntocme┼čte, de ├«ndat─â, ├«n registrul actelor de stare civil─â, actul de c─âs─âtorie, care se semneaz─â de c─âtre so┼úi, de cei doi martori ┼či de c─âtre ofi┼úerul de stare civil─â.

Formalităţi privind regimul matrimonial

Art.307 ÔÇô Ofi┼úerul de stare civil─â face men┼úiune pe actul de c─âs─âtorie despre regimul matrimonial ales. El are obliga┼úia ca, din oficiu ┼či de ├«ndat─â, s─â comunice la registrul prev─âzut la art.349 alin.(1) o copie de pe actul de c─âs─âtorie ┼či, dac─â este cazul, o copie certificat─â de el de pe conven┼úia matrimonial─â.

Dovada c─âs─âtoriei

Art.308 ÔÇô (1) C─âs─âtoria se dovede┼čte prin actul de c─âs─âtorie ┼či prin certificatul de c─âs─âtorie eliberat pe baza acestuia.

(2) Cu toate acestea, în situaţiile prevăzute de lege, căsătoria se poate dovedi cu orice mijloc de probă.

CAPITOLUL IV

Nulitatea c─âs─âtoriei

Secţiunea 1

Nulitatea absolut─â a c─âs─âtoriei

Cazuri de nulitate absolut─â

Art.309 ÔÇô (1) Este lovit─â de nulitate absolut─â c─âs─âtoria ├«ncheiat─â cu ├«nc─âlcarea dispozi┼úiilor prev─âzute la art.288, art.290, 291, 293 ┼či 303 alin.(1).

(2) ├Än cazul ├«n care so┼úul unei persoane declarate moarte s-a rec─âs─âtorit ┼či, dup─â aceasta, hot─âr├órea declarativ─â de moarte este anulat─â, noua c─âs─âtorie r─âm├óne valabil─â, dac─â so┼úul celui declarat mort a fost de bun─â-credin┼ú─â. Prima c─âs─âtorie se consider─â desf─âcut─â pe data ├«ncheierii noii c─âs─âtorii.

Lipsa vârstei matrimoniale

Art.310 ÔÇô (1) C─âs─âtoria ├«ncheiat─â de minorul care nu a ├«mplinit v├órsta de 16 ani este lovit─â de nulitate absolut─â.

(2) Cu toate acestea, nulitatea c─âs─âtoriei se acoper─â dac─â, p├ón─â la r─âm├ónerea definitiv─â a hot─âr├órii judec─âtore┼čti, ambii so┼úi au ├«mplinit v├órsta de 18 ani sau dac─â so┼úia a n─âscut ori a r─âmas ├«ns─ârcinat─â.

C─âs─âtoria fictiv─â

Art.311 ÔÇô C─âs─âtoria ├«ncheiat─â ├«n alte scopuri dec├ót acela de a ├«ntemeia o familie este lovit─â de nulitate absolut─â.

(2) Cu toate acestea, nulitatea c─âs─âtoriei se acoper─â dac─â, p├ón─â la r─âm├ónerea definitiv─â a hot─âr├órii judec─âtore┼čti, a intervenit convie┼úuirea so┼úilor, so┼úia a n─âscut sau a r─âmas ├«ns─ârcinat─â ori au trecut doi ani de la ├«ncheierea c─âs─âtoriei.

 

Persoanele care pot invoca nulitatea absolut─â

Art.312 ÔÇô Orice persoan─â interesat─â poate introduce ac┼úiunea ├«n constatarea nulit─â┼úii┬á absolute a c─âs─âtoriei. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce ac┼úiunea dup─â ├«ncetarea sau desfacerea c─âs─âtoriei, cu excep┼úia cazului ├«n care ar ac┼úiona pentru ap─ârarea drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub interdic┼úie.

Secţiunea a 2-a

Nulitatea relativ─â a c─âs─âtoriei

Lipsa încuviinţărilor cerute de lege

Art.313 - (1) Este lovit─â de nulitate relativ─â c─âs─âtoria ├«ncheiat─â f─âr─â ├«ncuviin┼ú─ârile sau autorizarea prev─âzute de art.289 alin.(2) ┼či (4).

(2) Nulitatea poate fi invocată numai de cel a cărui încuviinţare ori autorizare era necesară.

Acoperirea nulităţii

Art.314 ÔÇô (1) ├Än cazurile prev─âzute la art. 289 alin(2) ┼či (4), nulitatea relativ─â a c─âs─âtoriei se acoper─â dac─â, p├ón─â la r─âm├ónerea definitiv─â a hot─âr├órii┬á judec─âtore┼čti, s-au ob┼úinut ├«ncuviin┼ú─ârile ┼či autorizarea cerute de lege.

(2) În toate cazurile, nulitatea căsătoriei se acoperă dacă, între timp, ambii soţi au împlinit vârsta de 18 ani sau dacă soţia a născut ori a rămas însărcinată.

Viciile de consimţământ

Art.315 ÔÇô┬á (1) C─âs─âtoria poate fi anulat─â la cererea so┼úului al c─ârui consim┼ú─âm├ónt a fost viciat prin eroare, prin dol sau prin violen┼ú─â.

(2) Eroarea constituie viciu de consim┼ú─âm├ónt numai atunci c├ónd prive┼čte identitatea fizic─â a viitorului so┼ú sau calit─â┼úile esen┼úiale ale acestuia, ├«n lipsa c─ârora so┼úul aflat ├«n eroare nu ar fi ├«ncheiat c─âs─âtoria.

Lipsa discernământului

Art.316 ÔÇô Este lovit─â de nulitate relativ─â c─âs─âtoria ├«ncheiat─â de persoana lipsit─â vremelnic de facult─â┼úile mintale.

Termen de prescripţie

Art.317 - (1) Anularea căsătoriei poate fi cerută în termen de 6 luni.

(2) ├Än cazul prev─âzut la art.313, termenul curge de la data la care cei a c─âror ├«ncuviin┼úare sau autorizare era necesar─â pentru ├«ncheierea c─âs─âtoriei au luat cuno┼čtin┼ú─â de aceasta.

(3) În cazul nulităţii pentru vicii de consimţământ ori pentru lipsa discernământului, termenul curge de la data încetării violenţei sau, după caz,  de la data la care cel interesat a cunoscut dolul, eroarea ori lipsa vremelnică a facultăţilor mintale.

(4) Cu toate acestea, căsătoria nu poate fi anulată dacă soţii au convieţuit timp de 6 luni de la data încetării violenţei sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei vremelnice a facultăţilor mintale.

Caracterul personal al acţiunii

Art.318 ÔÇô Dreptul la ac┼úiunea ├«n nulitate relativ─â nu se transmite mo┼čtenitorilor. Cu toate acestea, dac─â ac┼úiunea┬á a fost pornit─â de c─âtre┬á unul dintre so┼úi, ea poate fi continuat─â┬á de c─âtre oricare dintre mo┼čtenitorii s─âi.

Secţiunea a 3-a

Efectele nulităţii căsătoriei

C─âs─âtoria putativ─â

Art.319 ÔÇô (1) So┼úul de bun─â-credin┼ú─â la ├«ncheierea unei c─âs─âtorii nule sau anulate p─âstreaz─â, p├ón─â la data c├ónd hot─âr├órea judec─âtoreasc─â r─âm├óne definitiv─â, situa┼úia unui so┼ú dintr-o c─âs─âtorie valabil─â.

(2) ├Än acest caz, raporturile patrimoniale dintre fo┼čtii so┼úi sunt supuse, prin asem─ânare, dispozi┼úiilor privitoare la divor┼ú.

Situaţia copiilor

Art. 320 ÔÇô (1) Nulitatea c─âs─âtoriei nu are niciun efect ├«n privin┼úa copiilor, care p─âstreaz─â situa┼úia de copii din c─âs─âtorie.

(2) ├Än ceea ce prive┼čte drepturile ┼či obliga┼úiile dintre p─ârin┼úi ┼či copii se aplic─â, prin asem─ânare, dispozi┼úiile privitoare la divor┼ú.

Opozabilitatea hot─âr├órii judec─âtore┼čti

Art.321 - (1) Hot─âr├órea judec─âtoreasc─â de constatare a nulit─â┼úii sau de anulare a c─âs─âtoriei este opozabil─â ter┼úelor persoane, ├«n condi┼úiile legii. Dispozi┼úiile art.307, 349 ┼či 350 sunt aplicabile ├«n mod corespunz─âtor.

(2) Cu toate acestea, nulitatea căsătoriei nu poate fi opusă unei terţe persoane împotriva unui act încheiat anterior de aceasta cu unul dintre soţi, afară de cazul în care au fost îndeplinite formalităţile de publicitate prevăzute de lege cu privire la acţiunea în nulitate sau terţul a cunoscut, pe altă cale, înainte de încheierea actului, cauza de nulitate a căsătoriei.

 

CAPITOLUL V
Drepturile ┼či ├«ndatoririle personale ale so┼úilor

Reglementarea raporturilor personale dintre soţi

Art.322 ÔÇô Dispozi┼úiile prezentului capitol se aplic─â raporturilor personale dintre so┼úi, oricare ar fi regimul lor matrimonial.

Luarea deciziilor de către soţi

Art.323 ÔÇô (1) So┼úii hot─âr─âsc de comun acord ├«n tot ceea ce prive┼čte c─âs─âtoria.

(2) ├Än caz de ne├«n┼úelegere, ei pot sesiza instan┼úa tutelar─â. Instan┼úa sesizat─â reaminte┼čte so┼úilor ├«ndatoririle lor reciproce,┬á ├«ncearc─â s─â ├«i concilieze ┼či ├«i ├«ndrum─â c─âtre un mediator, potrivit legii speciale.

(3) Dac─â ├«ncerc─ârile de conciliere ┼či mediere e┼čueaz─â, instan┼úa tutelar─â hot─âr─â┼čte ├«n interesul familiei, ├«n condi┼úiile legii.

Îndatoririle soţilor

Art.324 ÔÇô1) So┼úii ├«┼či datoreaz─â reciproc respect, fidelitate ┼či sprijin moral.

(2) Ei au îndatorirea de a locui împreună. Cu toate acestea, pentru motive temeinice, ei pot hotărî să locuiască separat.

Independenţa soţilor

Art.325 ÔÇô Un so┼ú nu are dreptul s─â cenzureze coresponden┼úa, rela┼úiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt so┼ú.

Schimbarea numelui de familie

Art.326 ÔÇô (1) So┼úii sunt obliga┼úi s─â poarte numele declarat la ├«ncheierea c─âs─âtoriei.

(2) Dac─â so┼úii au convenit s─â poarte ├«n timpul c─âs─âtoriei un nume comun ┼či l-au declarat potrivit dispozi┼úiilor art.297, unul dintre so┼úi nu poate cere schimbarea acestui nume pe cale administrativ─â, dec├ót cu consim┼ú─âm├óntul celuilalt so┼ú.

CAPITOLUL VI

Drepturile ┼či obliga┼úiile patrimoniale ale so┼úilor

Secţiunea 1

Dispoziţii comune

┬ž1. Despre regimul matrimonial ├«n general

Regimurile matrimoniale

Art.327 ÔÇô (1) Viitorii so┼úi pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legal─â, separa┼úia de bunuri sau comunitatea conven┼úional─â.

(2) Indiferent de regimul matrimonial ales, nu se poate deroga de la dispoziţiile prezentei secţiuni, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Efectele regimului matrimonial

Art.328 - (1) Între soţi, regimul matrimonial produce efecte numai din ziua încheierii căsătoriei.

(2) Fa┼ú─â de ter┼úi, regimul matrimonial este opozabil de la data ├«ndeplinirii formalit─â┼úilor de publicitate prev─âzute de lege, afar─â de cazul ├«n care ace┼čtia l-au cunoscut pe alt─â cale.

(3) Neîndeplinirea formalităţilor de publicitate face ca soţii să fie consideraţi, în raport cu terţii de bună-credinţă, ca fiind căsătoriţi sub regimul matrimonial al comunităţii legale.

Mandatul convenţional

Art.329 ÔÇô Un so┼ú poate s─â dea mandat celuilalt so┼ú s─â-l reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial.

Mandatul judiciar

Art.330 ÔÇô (1) ├Än cazul ├«n care unul dintre so┼úi se afl─â ├«n imposibilitate de a-┼či manifesta voin┼úa, cel─âlalt so┼ú poate cere instan┼úei tutelare ├«ncuviin┼úarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Prin hot─âr├órea pronun┼úat─â se┬á stabilesc condi┼úiile, limitele ┼či perioada de valabilitate a acestui mandat.

(2) În afara altor cazuri prevăzute de lege, mandatul încetează  atunci când soţul reprezentat nu se mai află în situaţia prevăzută la alin.(1) sau când este numit un tutore ori, după caz, un curator.

(3) Dispozi┼úiile art.361 ┼či 362 sunt aplicabile ├«n mod corespunz─âtor.

Actele de dispoziţie care pun în pericol grav interesele familiei

Art.331 ÔÇô (1) ├Än mod excep┼úional, dac─â unul dintre so┼úi ├«ncheie acte juridice prin care pune ├«n pericol grav interesele familiei, cel─âlalt so┼ú poate cere instan┼úei tutelare ca, pentru o durat─â determinat─â, dreptul de a dispune de anumite bunuri s─â poat─â fi exercitat numai cu consim┼ú─âm├óntul s─âu expres. Durata acestei m─âsuri poate fi prelungit─â, f─âr─â ├«ns─â a se dep─â┼či ├«n total doi ani. Hot─âr├órea de ├«ncuviin┼úare a m─âsurii se comunic─â ├«n vederea efectu─ârii formalit─â┼úilor de publicitate imobiliar─â sau mobiliar─â, dup─â caz.

(2) Actele ├«ncheiate cu nerespectarea hot─âr├órii judec─âtore┼čti sunt lovite de nulitate relativ─â. Dreptul la ac┼úiune se prescrie ├«n termen de un an, care ├«ncepe s─â curg─â de la data c├ónd so┼úul v─ât─âmat a luat cuno┼čtin┼ú─â de existen┼úa actului.

(3) Dispozi┼úiile art.361 ┼či 262 sunt aplicabile ├«n mod corespunz─âtor.

Independenţa patrimonială a soţilor

Art.332 ÔÇô (1) Dac─â prin lege nu se prevede altfel, fiecare so┼ú poate s─â ├«ncheie orice acte juridice cu cel─âlalt so┼ú sau cu ter┼úe persoane.

(2) Fiecare so┼ú poate s─â fac─â singur,┬á f─âr─â consim┼ú─âm├óntul celuilalt, depozite bancare, precum ┼či orice alte opera┼úiuni ├«n leg─âtur─â cu acestea.

(3) ├Än raport cu societatea bancar─â, so┼úul titular al contului are, chiar ┼či dup─â desfacerea sau ├«ncetarea c─âs─âtoriei, dreptul de a dispune de fondurile depuse, dac─â prin hot─âr├óre judec─âtoreasc─â executorie nu s-a decis altfel.

Dreptul la informare

Art.333 -┬á (1) Fiecare so┼ú poate s─â ├«i cear─â celuilalt s─â ├«l informeze cu privire la bunurile, veniturile ┼či datoriile sale, iar ├«n caz de refuz nejustificat se poate adresa instan┼úei tutelare.

(2) Instan┼úa poate s─â ├«l oblige pe so┼úul celui care a sesizat-o sau pe orice ter┼ú s─â furnizeze informa┼úiile cerute ┼či s─â depun─â probele necesare ├«n acest sens.

(3) Terţii pot să refuze furnizarea informaţiilor cerute atunci când, potrivit legii, refuzul este justificat de păstrarea secretului profesional.

(4) Atunci c├ónd informa┼úiile solicitate de un so┼ú pot fi ob┼úinute, potrivit legii, numai la cererea celuilalt so┼ú, refuzul acestuia de a le solicita na┼čte prezum┼úia relativ─â c─â sus┼úinerile so┼úului reclamant sunt adev─ârate.

Încetarea regimului matrimonial

Art.334 ÔÇô (1) Regimul matrimonial ├«nceteaz─â prin constatarea nulit─â┼úii, anularea, desfacerea sau ├«ncetarea c─âs─âtoriei.

(2) În timpul căsătoriei, regimul matrimonial poate fi modificat, în condiţiile legii.

Lichidarea regimului matrimonial

Art.335 ÔÇô ├Än caz de ├«ncetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichideaz─â potrivit legii.

┬ž2. Locuin┼úa familiei

Noţiune

Art.336 ÔÇô (1) Locuin┼úa familiei este locuin┼úa comun─â a so┼úilor sau, ├«n lips─â, locuin┼úa so┼úului la care se afl─â copiii.

(2) Oricare dintre soţi poate cere notarea în cartea funciară a unui imobil ca locuinţă a familiei, chiar dacă nu este proprietarul imobilului.

Regimul unor acte juridice

Art.337 - (1) Nici unul dintre soţi, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune fără consimţământul scris al celuilalt soţ de drepturile asupra locuinţei familiei.

(2) De asemenea, un so┼ú nu poate deplasa din locuin┼ú─â bunurile ce mobileaz─â sau decoreaz─â locuin┼úa familiei ┼či nu poate dispune de acestea f─âr─â consim┼ú─âm├óntul scris al celuilalt so┼ú.

(3) În cazul în care consimţământul este refuzat fără un motiv legitim, celălalt soţ poate să sesizeze instanţa tutelară, pentru ca aceasta să autorizeze încheierea actului.

(4) So┼úul care nu ┼či-a dat consim┼ú─âm├óntul la ├«ncheierea actului poate cere anularea lui ├«n termen de un an de la data la care a luat cuno┼čtin┼ú─â despre acesta, dar nu mai┬á t├órziu de un an de la data ├«ncet─ârii regimului matrimonial.

(5) ├Än lipsa not─ârii locuin┼úei familiei ├«n cartea funciar─â, so┼úul care nu ┼či-a dat consim┼ú─âm├óntul nu poate cere anularea actului, ci numai daune-interese de la cel─âlalt so┼ú, cu excep┼úia cazului ├«n care ter┼úul dob├ónditor a cunoscut, pe alt─â cale, calitatea de locuin┼ú─â a familiei .

(6) Dispoziţiile alin.(5) se aplică în mod corespunzător actelor încheiate cu încălcarea prevederilor alin.(2).

Drepturile soţilor asupra locuinţei închiriate

Art.338 ÔÇô (1) ├Än cazul ├«n care locuin┼úa este de┼úinut─â ├«n temeiul unui contract de ├«nchiriere, fiecare so┼ú are un drept locativ propriu, chiar dac─â numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este ├«ncheiat ├«nainte de c─âs─âtorie.

(2) Dispoziţiile art.337 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Atribuirea beneficiului contractului de închiriere

Art.339 ÔÇô (1) La desfacerea c─âs─âtoriei, dac─â nu este posibil─â folosirea locuin┼úei de c─âtre ambii so┼úi ┼či ace┼čtia nu se ├«n┼úeleg, beneficiul contractului de ├«nchiriere poate fi atribuit unuia dintre so┼úi, ┼úin├ónd seama, ├«n ordine, de interesul superior al copiilor minori ┼či de culpa ├«n desfacerea c─âs─âtoriei.

(2) Soţul căruia i s-a atribuit beneficiul contractului de închiriere este dator să plătească celuilalt soţ o indemnizaţie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare într-o altă locuinţă, cu excepţia cazului în care divorţul a fost pronunţat din culpa exclusivă a acestuia din urmă. Dacă există bunuri comune, indemnizaţia se poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite soţului căruia i s-a atribuit beneficiul contractului de închiriere.

(3) Atribuirea beneficiului contractului de ├«nchiriere se face cu citarea locatorului ┼či produce efecte fa┼ú─â de acesta de la data c├ónd hot─âr├órea judec─âtoreasc─â a r─âmas definitiv─â.

┬ž3. Cheltuielile c─âs─âtoriei

Contribuţia soţilor

Art.340 - (1) So┼úii sunt obliga┼úi s─â-┼či acorde sprijin material reciproc.

(2) Ei sunt obligaţi să contribuie, în raport cu mijloacele fiecăruia, la cheltuielile căsătoriei, dacă prin convenţie matrimonială nu s-a prevăzut altfel.

(3) Orice convenţie care prevede că suportarea cheltuielilor căsătoriei revine doar unuia dintre soţi este considerată nescrisă.

Munca în gospodărie

Art.341 ÔÇô Munca oric─âruia dintre so┼úi ├«n gospod─ârie ┼či pentru cre┼čterea copiilor reprezint─â o contribu┼úie la cheltuielile c─âs─âtoriei.

Veniturile din profesie

Art.342 ÔÇô Fiecare so┼ú este liber s─â exercite o profesie ┼či s─â dispun─â, ├«n condi┼úiile legii, de veniturile ├«ncasate, cu respectarea obliga┼úiilor ce-i revin privind cheltuielile c─âs─âtoriei.

Dreptul la compensaţie

Art.343 ÔÇô So┼úul care a participat efectiv la activitatea profesional─â a celuilalt so┼ú poate ob┼úine o compensa┼úie, ├«n m─âsura ├«mbog─â┼úirii acestuia din urm─â, dac─â participarea sa a dep─â┼čit limitele obliga┼úiei de sprijin material ┼či ale obliga┼úiei de a contribui la cheltuielile c─âs─âtoriei.

┬ž4. Alegerea regimului matrimonial

Convenţia matrimonială

Art.344 ÔÇô Alegerea unui alt regim matrimonial dec├ót cel al comunit─â┼úii legale se face prin ├«ncheierea unei conven┼úii matrimoniale.

Încheierea convenţiei matrimoniale

Art.345 ÔÇô (1) Sub sanc┼úiunea nulit─â┼úii absolute, conven┼úia matrimonial─â se ├«ncheie prin ├«nscris autentificat de notarul public, cu consim┼ú─âm├óntul tuturor p─âr┼úilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procur─â autentic─â, special─â ┼či av├ónd con┼úinut predeterminat.

(2) Convenţia matrimonială încheiată înainte de căsătorie produce efecte numai de la data încheierii căsătoriei.

(3) Convenţia încheiată în timpul căsătoriei produce efecte de la data prevăzută de părţi  sau, în lipsă, de la data încheierii ei.

Simulaţia convenţiei matrimoniale

Art.346 ÔÇô Actul secret, prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modific─â regimul matrimonial pentru care sunt ├«ndeplinite formalit─â┼úile de publicitate prev─âzute de lege, produce efecte numai ├«ntre so┼úi ┼či nu poate fi opus ter┼úilor de bun─â-credin┼ú─â.

Obiectul convenţiei matrimoniale

Art.347 ÔÇô (1) Prin conven┼úia matrimonial─â nu se poate deroga, sub sanc┼úiunea nulit─â┼úii absolute, de la dispozi┼úiile legale privind regimul matrimonial ales, dec├ót ├«n cazurile┬á anume prev─âzute de lege.

(2) De asemenea, conven┼úia matrimonial─â nu poate aduce atingere egalit─â┼úii dintre so┼úi, autorit─â┼úii p─ârinte┼čti sau devolu┼úiunii succesorale legale.

Clauza de preciput

Art.348 ÔÇô (1) Prin conven┼úie matrimonial─â se poate stipula ca so┼úul supravie┼úuitor s─â preia f─âr─â plat─â, ├«nainte de partajul mo┼čtenirii, unul sau mai multe din bunurile comune, de┼úinute ├«n dev─âlm─â┼čie sau ├«n coproprietate.

(2) Clauza de preciput nu este supusă raportului donaţiilor, ci numai reducţiunii, în condiţiile legii.

(3) Clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmări, chiar înainte de încetarea comunităţii, bunurile ce fac obiectul clauzei. 

(4) Clauza de preciput devine caducă atunci când comunitatea încetează în timpul vieţii soţilor sau când bunurile care au făcut obiectul ei au fost vândute la cererea creditorilor comuni.

(5) Executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent.

Publicitatea convenţiei matrimoniale

Art.349 ÔÇô (1) Pentru a fi opozabile ter┼úilor, conven┼úiile matrimoniale se ├«nscriu ├«n Registrul na┼úional al regimurilor matrimoniale, ┼úinut ├«n format electronic de Uniunea Na┼úional─â a Notarilor Publici din Rom├ónia, potrivit legii.

(2) După autentificarea convenţiei matrimoniale potrivit art.345, notarul public expediază, din oficiu, un exemplar al convenţiei la Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România.

(3) Dispoziţiile alin.(2) nu exclud dreptul oricăruia dintre soţi de a solicita îndeplinirea formalităţilor de publicitate.

(4) La cererea oric─âruia dintre so┼úi ┼či ┼úin├ónd seama de natura bunurilor, conven┼úiile matrimoniale se vor nota ├«n cartea funciar─â, se vor ├«nscrie ├«n registrul comer┼úului, precum ┼či ├«n alte registre de publicitate prev─âzute de lege. ├Än toate aceste cazuri, ne├«ndeplinirea formalit─â┼úilor de publicitate speciale nu poate fi acoperit─â prin ├«nscrierea f─âcut─â ├«n registrul na┼úional men┼úionat la alin.(1).

(5) Orice persoan─â, f─âr─â a fi ┼úinut─â s─â justifice vreun interes, poate cerceta registrul special men┼úionat la alin.(1), precum ┼či registrul conven┼úiilor matrimoniale de la locul ├«ncheierii c─âs─âtoriei, ┼úinut potrivit art.307, ┼či poate solicita, ├«n condi┼úiile legii, eliberarea de extrase certificate sau, dup─â caz, de copii legalizate de pe conven┼úiile matrimoniale.

 

Inopozabilitatea convenţiei matrimoniale

Art.350 ÔÇô (1) Conven┼úia matrimonial─â nu poate fi opus─â ter┼úilor cu privire la actele ├«ncheiate de ace┼čtia cu unul dintre so┼úi, dec├ót dac─â au fost ├«ndeplinite formalit─â┼úile de publicitate prev─âzute la art.349 sau dac─â ter┼úii au cunoscut-o pe alt─â cale.

(2) De asemenea, conven┼úia matrimonial─â nu poate fi opus─â ter┼úilor cu privire la actele ├«ncheiate de ace┼čtia cu oricare dintre so┼úi ├«nainte de ├«ncheierea c─âs─âtoriei.

 

Modificarea convenţiei matrimoniale

Art.351 - (1) Conven┼úia matrimonial─â poate fi modificat─â ├«nainte de ├«ncheierea c─âs─âtoriei, cu respectarea condi┼úiilor prev─âzute la art.345 ┼či 347. Dispozi┼úiile art.349 ┼či 350 sunt aplicabile.

Încheierea convenţiei matrimoniale de către minor

Art.352 ÔÇô (1) Minorul care a ├«mplinit v├órsta matrimonial─â poate ├«ncheia sau modifica o conven┼úie matrimonial─â numai cu ├«ncuviin┼úarea ocrotitorului s─âu legal ┼či cu autorizarea instan┼úei tutelare.

(2) În lipsa încuviinţării sau a autorizării prevăzute la alin. (1), convenţia încheiată de minor poate fi anulată în condiţiile art. 46, care se aplică în mod corespunzător.

(3) Acţiunea în anulare nu poate fi formulată dacă a trecut un an de la încheierea căsătoriei.

 

Nulitatea convenţiei matrimoniale

Art.353 ÔÇô ├Än cazul ├«n care conven┼úia matrimonial─â este lovit─â de nulitate, ├«ntre so┼úi se aplic─â regimul comunit─â┼úii legale, f─âr─â a fi afectate drepturile dob├óndite de ter┼úii de bun─â-credin┼ú─â.

 

Secţiunea  a 2-a

Regimul comunităţii legale

Bunurile comune

Art.354 ÔÇô (1) Bunurile dob├óndite ├«n timpul regimului comunit─â┼úii legale de oricare dintre so┼úi sunt, de la data dob├óndirii lor, bunuri comune ├«n dev─âlm─â┼čie ale so┼úilor.

(2) Dispozi┼úiile art.349 alin. (4) ┼či ale art.350 sunt aplicabile ├«n mod corespunz─âtor.

Bunuri proprii

Art.355 ÔÇô Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiec─ârui so┼ú:

a) bunurile dob├óndite prin mo┼čtenire legal─â, legat sau dona┼úie, cu excep┼úia cazului ├«n care dispun─âtorul a prev─âzut, ├«n mod expres, c─â ele vor fi comune;

b) bunurile de uz personal;

c) bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri;

d) (fost c1) drepturile patrimoniale de proprietate intelectual─â asupra crea┼úiilor sale ┼či asupra semnelor distinctive pe care le-a ├«nregistrat;

e) (fost d) bunurile dob├óndite cu titlu de premiu sau recompens─â, manuscrisele ┼čtiin┼úifice sau literare, schi┼úele ┼či proiectele artistice, proiectele de inven┼úii ┼či alte asemenea bunuri;

f) (fost e) indemniza┼úia de asigurare ┼či desp─âgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral┬á adus unuia dintre so┼úi;

g) (fost f) bunurile, sumele de bani sau orice valori care ├«nlocuiesc un bun propriu, precum ┼či bunul dob├óndit ├«n schimbul acestora.

h) (fost g) fructele bunurilor proprii.

Veniturile din munc─â ┼či cele asimilate acestora

Art.356 - Veniturile din munc─â, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie ├«n cadrul asigur─ârilor sociale ┼či altele asemenea, precum ┼či veniturile cuvenite ├«n temeiul unui drept de proprietate intelectual─â sunt bunuri comune, indiferent de data dob├óndirii lor, ├«ns─â numai ├«n cazul ├«n care crean┼úa privind ├«ncasarea lor devine scadent─â ├«n timpul comunit─â┼úii.

Regimul juridic al bunurilor proprii

Art.357 ÔÇô Fiecare so┼ú poate folosi, administra ┼či dispune liber de bunurile sale proprii.

Dovada bunurilor soţilor

Art.358 - (1) Calitatea de bun comun nu trebuie s─â fie dovedit─â.

(2) Dovada că un bun este propriu se poate face între soţi prin orice mijloc de probă. În cazul prevăzut la art. 355 lit. a), dovada se face în condiţiile legii.

(3) Pentru bunurile mobile dob├óndite anterior c─âs─âtoriei se ├«ntocme┼čte un inventar ├«nainte de ├«ncheierea acesteia. ├Än lipsa inventarului, se prezum─â, p├ón─â la proba contrar─â, c─â bunurile sunt comune.

Formalităţi de publicitate

Art.359 ÔÇô Oricare dintre so┼úi poate cere s─â se fac─â men┼úiune ├«n cartea funciar─â ori, dup─â caz, ├«n alte registre de publicitate prev─âzute de lege despre apartenen┼úa unui bun la comunitate.

Actele de conservare, de folosin┼ú─â ┼či de administrare

Art.360 - (1) Fiecare soţ are dreptul de a folosi bunul comun fără consimţământul expres al celuilalt soţ. Cu toate acestea, schimbarea destinaţiei bunului comun nu se poate face decât prin acordul soţilor.

(2) De asemenea, fiecare so┼ú poate ├«ncheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum ┼či acte de dob├óndire a bunurilor comune.

(3) În măsura în care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, soţul care nu a participat la încheierea actului nu poate pretinde decât daune-interese de la celălalt soţ, fără a fi afectate drepturile dobândite de terţi.

Actele de ├«nstr─âinare ┼či de grevare

Art.361 ÔÇô (1) Actele de ├«nstr─âinare sau de grevare cu drepturi reale av├ónd ca obiect bunurile comune nu pot fi ├«ncheiate dec├ót cu acordul ambilor so┼úi.

(2) Cu toate acestea, oricare dintre soţi poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile comune a căror înstrăinare nu este supusă, potrivit legii, anumitor formalităţi de publicitate. Dispoziţiile art.360 alin.(3) rămân aplicabile.

(3) Sunt, de asemenea, exceptate de la prevederile alin.(1) darurile obi┼čnuite.

Nulitatea relativ─â

Art.362 ÔÇô Actul ├«ncheiat f─âr─â consim┼ú─âm├óntul expres al celuilalt so┼ú, atunci c├ónd el este necesar potrivit legii, este lovit de nulitate relativ─â.

(2) Terţul dobânditor care a depus diligenţa necesară pentru a se informa cu privire la natura bunului este apărat de efectele nulităţii. Dispoziţiile art. 360 alin.(3) rămân aplicabile.

Aportul de bunuri comune

Art.363 ÔÇô (1) Bunurile comune pot face obiectul unui aport la societ─â┼úi, asocia┼úii sau funda┼úii, ├«n condi┼úiile legii, dispozi┼úiile art.361 alin.(1) ┼či 362 aplic├óndu-se ├«n mod corespunz─âtor.

(2) Pentru exercitarea drepturilor ce le revin ca asociaţi soţii trebuie să desemneze un reprezentant comun, în condiţiile legii.

Regimul aporturilor de bunuri comune

Art.364 - (1) Sub sanc┼úiunea prev─âzut─â de art.362, nici unul dintre so┼úi nu poate singur, f─âr─â acordul celuilalt so┼ú, s─â dispun─â de bunurile comune ca aport la o societate civil─â ori comercial─â sau pentru dob├óndirea de p─âr┼úi sociale ori, dup─â caz, de ac┼úiuni. ├Än cazul societ─â┼úilor comerciale ale c─âror ac┼úiuni sunt tranzac┼úionate pe o pia┼ú─â organizat─â, so┼úul care nu ┼či-a dat acordul la ├«ntrebuin┼úarea bunurilor comune nu poate pretinde dec├ót daune-interese de la cel─âlalt so┼ú, f─âr─â a fi afectate drepturile dob├óndite de ter┼úi.

(2) În toate cazurile, părţile sociale sau, după caz, acţiunile sunt bunuri comune. Cu toate acestea, soţul care a devenit asociat exercită singur toate drepturile ce decurg din această calitate.

Dispoziţiile testamentare

Art.365 ÔÇô Fiecare so┼ú poate dispune prin legat de partea ce i s-ar cuveni, la ├«ncetarea c─âs─âtoriei, din comunitatea de bunuri.

Datoriile comune ale soţilor

Art.366 ÔÇô So┼úii r─âspund cu bunurile comune pentru:

a) obligaţiile născute în legătură cu conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune;

b) obligaţiile pe care le-au contractat împreună;

c) obliga┼úiile asumate de oricare dintre so┼úi pentru acoperirea cheltuielilor obi┼čnuite ale c─âs─âtoriei.

d) repararea prejudiciului cauzat prin ├«nsu┼čirea, de c─âtre unul dintre so┼úi, a bunurilor apar┼úin├ónd unui ter┼ú, ├«n m─âsura ├«n care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale so┼úilor.

Răspunderea  subsidiară pentru datoriile comune

Art.367 ÔÇô (1) ├Än m─âsura ├«n care obliga┼úiile comune nu au fost acoperite prin urm─ârirea bunurilor comune, so┼úii r─âspund solidar, cu bunurile proprii. ├Än acest caz, cel care a pl─âtit datoria comun─â se subrog─â ├«n drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate dac─â lichidarea s-ar face la data pl─â┼úii datoriei.

(2) Soţul care a plătit datoria comună în condiţiile alin.(1) are un drept de retenţie asupra bunurilor celuilalt soţ până la acoperirea integrală a creanţelor pe care acesta i le datorează.

Urm─ârirea bunurilor comune

Art.368 ÔÇô (1) Bunurile comune nu pot fi urm─ârite de creditorii personali ai unuia dintre so┼úi.

(2) Cu toate acestea, după urmărirea bunurilor proprii ale soţului debitor, creditorul său personal poate cere partajul bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanţei sale.

(3) Bunurile astfel împărţite devin bunuri proprii.

Urm─ârirea veniturilor din profesie

Art.369 - Veniturile din munc─â ale unui so┼ú, precum ┼či cele asimilate acestora nu pot fi urm─ârite pentru datoriile comune asumate de c─âtre cel─âlalt so┼ú, cu excep┼úia celor prev─âzute la art.366 lit.c).

Lichidarea regimului comunităţii

Art.370 ÔÇô (1) La ├«ncetarea comunit─â┼úii, acesta se lichideaz─â.

(2) P├ón─â la finalizarea lichid─ârii, comunitatea subzist─â at├ót ├«n privin┼úa bunurilor, c├ót ┼či ├«n privin┼úa obliga┼úiilor.

(3) C├ónd comunitatea ├«nceteaz─â ca urmare a ├«ncet─ârii c─âs─âtoriei, lichidarea se face ├«ntre so┼úul supravie┼úuitor ┼či mo┼čtenitorii so┼úului decedat. ├Än acest caz, obliga┼úiile so┼úului decedat se divid ├«ntre mo┼čtenitori propor┼úional cu cotele ce le revin din mo┼čtenire.

 

Efectele încetării regimului comunităţii

Art.371 ÔÇô Dac─â regimul comunit─â┼úii de bunuri ├«nceteaz─â prin desfacerea c─âs─âtoriei, fo┼čtii so┼úi r─âm├ón coproprietari ├«n dev─âlm─â┼čie asupra bunurilor comune p├ón─â la stabilirea cotei-p─âr┼úi ce revine fiec─âruia.

Lichidarea comunităţii. Partajul

Art.372 - (1) În cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi  preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune.

(2) ├Än acest scop, se determin─â mai ├«nt├ói cota-parte ce revine fiec─ârui so┼ú, pe baza contribu┼úiei sale at├ót la dob├óndirea bunurilor comune, c├ót ┼či la ├«ndeplinirea obliga┼úiilor comune. P├ón─â la proba contrar─â, se prezum─â c─â so┼úii au avut o contribu┼úie egal─â.

(3) Dispoziţiile art.379 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

 

Partajul bunurilor comune în timpul regimului comunităţii

Art.373 ÔÇô (1) ├Än timpul regimului comunit─â┼úii, bunurile comune pot fi ├«mp─âr┼úite, ├«n tot sau ├«n parte, prin bun─â ├«nvoial─â ori pe cale judec─âtoreasc─â.

(2) Prevederile art.372 alin.(2) se aplică în mod corespunzător.

(3) Bunurile atribuite fiecărui soţ prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neîmpărţite rămân bunuri comune.

(4) Regimul comunităţii nu încetează decât în condiţiile legii, chiar dacă toate bunurile comune au fost împărţite potrivit acestui articol.

 

Convenţii contrare regimului comunităţii legale

Art.374 - Orice convenţie contrară dispoziţiilor prezentei secţiuni este lovită de nulitate absolută, în măsura în care nu este compatibilă cu regimul comunităţii convenţionale.

Secţiunea  a 3-a

Regimul separaţiei de bunuri

Regimul bunurilor

Art.375 ÔÇô Fiecare dintre so┼úi este proprietar exclusiv ├«n privin┼úa bunurilor dob├óndite ├«nainte de ├«ncheierea c─âs─âtoriei, precum ┼či a celor pe care le dob├ónde┼čte ├«n nume propriu dup─â aceast─â dat─â.

Inventarul bunurilor mobile

Art.376 ÔÇô (1) La adoptarea acestui regim, so┼úii trebuie s─â ├«ntocmeasc─â un inventar al bunurilor mobile ce apar┼úin fiec─âruia dintre ei la data ├«ncheierii c─âs─âtoriei.

(2) Se poate ├«ntocmi un inventar ┼či pentru bunurile mobile dob├óndite ├«n timpul separa┼úiei de bunuri.

(3) ├Än toate cazurile, inventarul se anexeaz─â la conven┼úia matrimonial─â supun├óndu-se, pentru opozabilitate fa┼ú─â de ter┼úi, la acelea┼či formalit─â┼úi de publicitate ca ┼či aceasta.

(4) În lipsa inventarului se prezumă, până la proba contrarie, că dreptul de proprietate exclusivă aparţine soţului posesor.

(5) Dac─â bunul a fost dob├óndit printr-un act juridic supus, potrivit legii, unei condi┼úii de form─â, de validitate ori de publicitate, dreptul de proprietate exclusiv─â nu se poate dovedi dec├ót prin ├«nscrisul care ├«ndepline┼čte formele cerute de lege. Dispozi┼úiile privind ├«nregistr─ârile ├«n cartea funciar─â r─âm├ón aplicabile.

 

Bunurile proprietate comună pe cote-părţi

Art.377 ÔÇô (1) Bunurile dob├óndite ├«mpreun─â de so┼úi apar┼úin acestora ├«n proprietate comun─â pe cote-p─âr┼úi, ├«n condi┼úiile legii.

(2) Dovada coproprietăţii se face în condiţiile art.376, care se aplică în mod corespunzător.

Folosinţa bunurilor celuilalt soţ

Art.378 ÔÇô (1) So┼úul care se folose┼čte de bunurile celuilalt so┼ú f─âr─â ├«mpotrivirea acestuia din urm─â are obliga┼úiile unui uzufructuar, cu excep┼úia celor prev─âzute de art. 740, 743 si 744. El este dator s─â restituie numai fructele existente la data solicit─ârii lor de c─âtre┬á cel─âlalt so┼ú sau, dup─â caz, la data ├«ncet─ârii ori schimb─ârii regimului matrimonial.

(2) Dac─â unul dintre so┼úi ├«ncheie singur un act prin care dob├ónde┼čte un bun folosindu-se, ├«n tot sau ├«n parte, de bunuri apar┼úin├ónd celuilalt so┼ú, acesta din urm─â poate alege, ├«n propor┼úia bunurilor proprii folosite f─âr─â acordul s─âu, ├«ntre a reclama pentru sine proprietatea bunului achizi┼úionat ┼či a pretinde daune-interese de la so┼úul dob├ónditor; proprietatea nu poate fi ├«ns─â reclamat─â dec├ót ├«nainte ca so┼úul dob├ónditor s─â dispun─â de bunul dob├óndit.

Răspunderea pentru obligaţiile personale

Art.379 ÔÇô (1) Nici unul dintre so┼úi nu poate fi ┼úinut de obliga┼úiile n─âscute din acte s─âv├ór┼čite de cel─âlalt so┼ú.

(2) Cu toate acestea, so┼úii r─âspund solidar pentru obliga┼úiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obi┼čnuite ale c─âs─âtoriei ┼či a celor legate de cre┼čterea ┼či educarea copiilor.

Drept de retenţie

Art.380 ÔÇô La ├«ncetarea regimului separa┼úiei de bunuri, fiecare dintre so┼úi poate re┼úine bunurile celuilalt p├ón─â la acoperirea integral─â a datoriilor pe care le au unul fa┼ú─â de cel─âlalt.

Secţiunea a 4-a

Regimul comunităţii convenţionale

 

Domeniul de aplicare

Art.381 ÔÇô Regimul comunit─â┼úii conven┼úionale se aplic─â atunci c├ónd, ├«n condi┼úiile ┼či limitele prev─âzute ├«n prezenta sec┼úiune, se derog─â, prin conven┼úie matrimonial─â, de la dispozi┼úiile privind regimul comunit─â┼úii legale.

Obiectul convenţiei matrimoniale

Art.382 ÔÇô ├Än cazul ├«n care se adopt─â comunitatea conven┼úional─â, conven┼úia matrimonial─â se poate referi la unul sau mai multe din urm─âtoarele aspecte:

a) includerea ├«n comunitate a unor bunuri proprii dob├óndite ├«nainte sau dup─â ├«ncheierea c─âs─âtoriei, cu excep┼úia celor prev─âzute de art.355 lit.b) ┼či c);

b) restrângerea comunităţii la bunurile anume determinate în convenţia matrimonială, indiferent dacă sunt dobândite înainte sau în timpul căsătoriei;

c) obligativitatea acordului ambilor so┼úi pentru ├«ncheierea anumitor acte de administrare; ├«n acest caz, dac─â unul din so┼úi se afl─â ├«n imposibilitate de a-┼či exprima voin┼úa sau se opune ├«n mod abuziv, cel─âlalt so┼ú poate s─â ├«ncheie singur actul, ├«ns─â numai cu ├«ncuviin┼úarea prealabil─â a instan┼úei;

d) includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunităţii.

 

Alte dispoziţii aplicabile

Art.383 ÔÇô ├Än m─âsura ├«n care prin conven┼úie matrimonial─â nu se prevede altfel, regimul juridic al comunit─â┼úii conven┼úionale se completeaz─â cu dispozi┼úiile legale privind regimul comunit─â┼úii legale.

 

Secţiunii a 5-a

Modificarea regimului matrimonial

┬ž1 Modificarea conven┼úional─â

Condiţii

Art.384- (1) După cel puţin un an de la încheierea căsătoriei, soţii pot, ori de câte ori doresc, să înlocuiască regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori să îl modifice, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege pentru încheierea convenţiilor matrimoniale.

(2) Dispozi┼úiile art. 307, 349 ┼či 350 sunt aplicabile ├«n mod corespunz─âtor.

(3) Creditorii prejudicia┼úi prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula ac┼úiunea revocatorie ├«n termen de un an de la data la care au fost ├«ndeplinite formalit─â┼úile de publicitate sau, dup─â caz, de c├ónd au luat cuno┼čtin┼ú─â de aceste ├«mprejur─âri pe alt─â cale.

(4) Creditorii prevăzuţi la alin.(3) pot invoca oricând, pe cale de excepţie, inopozabilitatea modificării sau lichidării regimului matrimonial făcute în frauda intereselor lor.

┬ž2 Modificarea judiciar─â

Separaţia judiciară de bunuri

Art.385 ÔÇô (1) Dac─â regimul matrimonial al so┼úilor este cel al comunit─â┼úii legale sau conven┼úionale, instan┼úa, la cererea unuia dintre so┼úi, poate pronun┼úa separa┼úia de bunuri, atunci c├ónd cel─âlalt so┼ú ├«ncheie acte care pun ├«n pericol interesele patrimoniale ale familiei.

(2) Totodată, instanţa face aplicarea art. 372 .

(3) Dispozi┼úiile art. 307, 349 ┼či 350 se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor.

Efecte între soţi

Art.386 - (1) Separaţia de bunuri pronunţată de către instanţă face ca regimul matrimonial anterior să înceteze, iar soţilor li se aplică regimul matrimonial prevăzut de art. 375 -380.

(2) Între soţi, efectele separaţiei se produc de la data formulării cererii, cu excepţia cazului în care instanţa, la cererea oricăruia dintre ei, dispune ca aceste efecte să li se aplice de la data despărţirii în fapt.

Efecte faţă de terţi

Art. 387 ÔÇô (1) Creditorii so┼úilor nu pot cere separa┼úia de bunuri, dar pot interveni ├«n cauz─â.

(2) Dispozi┼úiile art. 384 alin. (3) ┼či (4) se plic─â ├«n mod corespunz─âtor.

CAPITOLUL VII

Desfacerea c─âs─âtoriei

Secţiunea 1

Cazurile de divorţ

┬ž1. Dispozi┼úii generale

Motivele de divorţ

Art.388 ÔÇô┬á Divor┼úul poate avea loc:

  1. prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi sau  a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ;
  2. atunci c├ónd, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre so┼úi sunt grav v─ât─âmate ┼či continuarea c─âs─âtoriei nu mai este posibil─â;
  3. la cererea unuia dintre soţi, după o separare în fapt care a durat cel puţin cinci ani;

d)   la cererea oricăruia dintre soţi, dacă starea sănătăţii unuia

dintre ei face imposibil─â continuarea c─âs─âtoriei.

 

┬ž 2.Divor┼úul prin acordul so┼úilor pe cale judiciar─â

 

Condiţii

Art.389 ÔÇô (1) Divor┼úul prin acordul so┼úilor poate fi pronun┼úat indiferent de data ├«ncheierii c─âs─âtoriei ┼či indiferent dac─â exist─â sau nu copii minori rezulta┼úi din c─âs─âtorie.

(2) Divorţul prin acordul soţilor nu poate fi admis dacă unul dintre soţi este pus sub interdicţie.

(3) Instan┼úa este obligat─â s─â verifice existen┼úa consim┼ú─âm├óntului liber ┼či neviciat al fiec─ârui so┼ú.

 

┬ž 3. Divor┼úul prin acordul so┼úilor pe cale administrativ─â

 

Condiţii

Art.390 ÔÇô (1) Dac─â so┼úii sunt de acord cu divor┼úul, ┼či nu au copii minori, n─âscu┼úi din c─âs─âtorie sau adopta┼úi, ofi┼úerul de stare civil─â de la locul c─âs─âtoriei sau al ultimei locuin┼úe comune a so┼úilor poate constata desfacerea c─âs─âtoriei prin acordul so┼úilor, eliber├óndu-le un certificat de divor┼ú, potrivit legii.

(2) Dispoziţiile art.389 alin.(2) rămân aplicabile.

 

Procedur─â

 

Art.391 ÔÇô (1) Cererea de divor┼ú se depune de so┼úi ├«mpreun─â. Ofi┼úerul de stare civil─â ├«nregistreaz─â cererea, le d─â so┼úilor sfaturi de ├«mp─âcare ┼či le acord─â un termen de dou─â luni ├«n acest scop.

(2) La expirarea acestui termen, ofi┼úerul de stare civil─â verific─â dac─â so┼úii st─âruie s─â divor┼úeze ┼či dac─â, ├«n acest sens, consim┼ú─âm├óntul lor este liber ┼či neviciat.

(3) Dacă soţii stăruie în divorţ, ofiţerul de stare civilă eliberează certificatul de divorţ fără să facă vreo menţiune cu privire la culpa soţilor.

(4) Dispozi┼úiile art. 398 alin.(1) ┼či alin.(3) se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor. Dac─â so┼úii nu se ├«n┼úeleg asupra numelui de familie pe care s─â ├«l poarte dup─â divor┼ú, ofi┼úerul de stare civil─â emite o decizie de respingere a cererii de divor┼ú ┼či ├«ndrum─â so┼úii s─â se adreseze instan┼úei de judecat─â, potrivit prevederilor art. 389.

(5) Solu┼úionarea cererilor privind alte efecte ale divor┼úului, asupra c─ârora┬á so┼úii nu se ├«n┼úeleg, sunt de competen┼úa instan┼úei judec─âtore┼čti.

 

Menţiunea în actul de căsătorie

Art. 392 ÔÇô (1) C├ónd cererea de divor┼ú este depus─â la prim─âria unde s-a ├«ncheiat c─âs─âtoria, ofi┼úerul de stare civil─â, dup─â emiterea certificatului de divor┼ú, face cuvenita men┼úiune ├«n actul de c─âs─âtorie.

(2) ├Än cazul depunerii cererii la o alt─â prim─ârie, potrivit art. 390 alin.(1), ofi┼úerul de stare civil─â emite certificatul de divor┼ú ┼či┬á ├«nainteaz─â, de ├«ndat─â, o copie certificat─â de pe acesta la prim─âria locului unde s-a ├«ncheiat c─âs─âtoria, spre a se face men┼úiune ├«n actul de c─âs─âtorie.

 

Refuzul ofiţerului de stare civilă

Art. 393 ÔÇô (1) Dac─â nu sunt ├«ndeplinite condi┼úiile art. 390 ofi┼úerul de stare civil─â emite o decizie de respingere a cererii de divor┼ú.

(2) Împotriva refuzului ofiţerului de stare civilă nu există cale de atac, dar soţii se pot adresa cu cererea de divorţ instanţei de judecată, pentru a dispune desfacerea căsătoriei prin acordul lor sau în baza unui alt temei prevăzut de lege.

(3) Pentru daunele suferite prin refuzul abuziv al ofi┼úerului de stare civil─â de a constata desfacerea c─âs─âtoriei prin acordul so┼úilor ┼či de a emite certificatul de divor┼ú, oricare dintre so┼úi se poate adresa, pe cale separat─â, instan┼úei competente.

 

┬ž 4.┬á Divor┼úul din culp─â

 

Condiţiile divorţului din culpă

Art. 394 ÔÇô (1) ├Än cazul prev─âzut de art. 388 lit. b), divor┼úul se poate pronun┼úa dac─â instan┼úa stabile┼čte culpa so┼úului p├ór├ót ├«n destr─âmarea c─âs─âtoriei. Cu toate acestea, dac─â din probele administrate rezult─â culpa ambilor so┼úi, instan┼úa poate pronun┼úa divor┼úul din culpa lor comun─â, chiar dac─â numai unul dintre ei a f─âcut cerere de divor┼ú.

(2) În cazul prevăzut de art. 388 lit. c), divorţul se pronunţă din culpa exclusivă a soţului reclamant, cu excepţia cazului în care pârâtul se declară de acord cu divorţul, când divorţul se pronunţă fără a se face menţiune despre culpa soţilor. 

 

Continuarea acţiunii de divorţ

Art.395 ÔÇô (1) ├Än cazul prev─âzut de art. 394 alin. (1), dac─â so┼úul reclamant decedeaz─â ├«n timpul procesului, mo┼čtenitorii s─âi pot continua ac┼úiunea de divor┼ú.

(2) Ac┼úiunea continuat─â de mo┼čtenitori este admis─â numai dac─â instan┼úa constat─â culpa exclusiv─â a so┼úului p├ór├ót.

┬ž5. Divor┼úul din cauza st─ârii s─ân─ât─â┼úii unui so┼ú

 

Condiţiile divorţului

Art. 396 ÔÇô┬á (1) ├Än cazul prev─âzut de art. 388 lit. d), desfacerea c─âs─âtoriei se pronun┼ú─â f─âr─â a se face men┼úiune despre culpa so┼úilor.

(2) Cu toate acestea, c─âs─âtoria nu poate fi desf─âcut─â din cauza st─ârii s─ân─ât─â┼úii so┼úului p├ór├ót dac─â divor┼úul ar putea produce pentru acesta consecin┼úe grave, care s─â necesite sprijinul celuilalt so┼ú ┼či, astfel, s─â impun─â men┼úinerea c─âs─âtoriei.

 

Secţiunea a 2-a

Efectele divorţului

┬ž1. Data desfacerii c─âs─âtoriei

 

Data desfacerii c─âs─âtoriei

Art. 397 - (1) Căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunţat divorţul a rămas definitivă.

(2) Prin excep┼úie, dac─â ac┼úiunea de divor┼ú este continuat─â de mo┼čtenitorii so┼úului reclamant, potrivit art. 395, c─âs─âtoria se socote┼čte desf─âcut─â la data decesului.

(3) În cazul prevăzut de art. 390, căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de divorţ.

 

┬ž2. Efectele divor┼úului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre so┼úi

 

Numele de familie dup─â c─âs─âtorie

Art.398 ÔÇô (1) La desfacerea c─âs─âtoriei prin divor┼ú, so┼úii pot conveni s─â p─âstreze numele purtat ├«n timpul c─âs─âtoriei. Instan┼úa ia act de aceast─â ├«n┼úelegere prin hot─âr├órea de divor┼ú.

(2) Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soţi sau de interesul superior al copilului, instanţa poate să încuviinţeze ca soţii să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei, chiar în lipsa unei înţelegeri între ei.

(3) Dac─â nu a intervenit o ├«n┼úelegere sau dac─â instan┼úa nu a dat ├«ncuviin┼úarea, fiecare dintre fo┼čtii so┼úi poart─â numele dinaintea c─âs─âtoriei.

 

Drepturile soţului divorţat

 

Art.399 ÔÇô (1) Divor┼úul este considerat pronun┼úat ├«mpotriva so┼úului din a c─ârui culp─â exclusiv─â s-a desf─âcut c─âs─âtoria.

(2) Soţul împotriva căruia a fost pronunţat divorţul pierde drepturile pe care legea sau convenţiile încheiate anterior cu terţii le atribuie soţului divorţat.

(3) Aceste drepturi nu sunt pierdute în cazul culpei comune sau al divorţului prin acordul soţilor.

 

┬ž3. Efectele divor┼úului cu privire la raporturile patrimoniale dintre so┼úi

  1. I. Efecte cu privire la regimul matrimonial

Încetarea regimului matrimonial

Art.400 ÔÇô (1) Regimul matrimonial ├«nceteaz─â ├«ntre so┼úi la data introducerii cererii de divor┼ú.

(2) Cu toate acestea, oricare dintre soţi sau amândoi, împreună, în cazul divorţului prin acordul lor, pot cere instanţei de divorţ să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separaţiei în fapt.

(3) Prevederile acestui articol se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor ┼či ├«n cazul divor┼úului prev─âzut de art. 390.

 

Actele încheiate în frauda celuilalt soţ

 

Art.401 ÔÇô (1) Actele men┼úionate la art. 361 alin. (2), precum ┼či actele din care se nasc obliga┼úii ├«n sarcina comunit─â┼úii, ├«ncheiate de unul dintre so┼úi dup─â data introducerii cererii de divor┼ú sunt lovite de nulitate relativ─â, dac─â au fost f─âcute ├«n frauda celuilalt so┼ú.

(2) Dispoziţiile art. 360 alin. (3) rămân aplicabile.

 

Opozabilitatea faţă de terţi

Art.402 ÔÇô (1) Hot─âr├órea judec─âtoreasc─â prin care s-a pronun┼úat divor┼úul ┼či, dup─â caz, certificatul de divor┼ú, prev─âzut de art.390 sunt opozabile fa┼ú─â de ter┼úi, ├«n condi┼úiile legii.

(2) Dispozi┼úiile art.307, 349 ┼či 350 sunt aplicabile ├«n mod corespunz─âtor, inclusiv ├«n cazul prev─âzut de art.390.

 

II. Dreptul la desp─âgubiri

 

Acordarea desp─âgubirilor

Art.403 ÔÇô So┼úul nevinovat, care sufer─â un prejudiciu material sau moral prin desfacerea c─âs─âtoriei, poate cere so┼úului vinovat s─â-l desp─âgubeasc─â. Instan┼úa tutelar─â solu┼úioneaz─â cererea prin hot─âr├órea de divor┼ú.

 

III. Obliga┼úia de ├«ntre┼úinere ├«ntre fo┼čtii so┼úi

 

Obligaţia de întreţinere

Art.404 ÔÇô (1) Prin desfacerea c─âs─âtoriei, obliga┼úia de ├«ntre┼úinere ├«ntre so┼úi ├«nceteaz─â.

(2) So┼úul divor┼úat are dreptul la ├«ntre┼úinere, dac─â se afl─â ├«n nevoie din pricina unei incapacit─â┼úi de munc─â survenite ├«nainte de c─âs─âtorie, ori ├«n timpul c─âs─âtoriei; el are drept la ├«ntre┼úinere ┼či atunci c├ónd incapacitatea se ive┼čte ├«n decurs de un an de la desfacerea c─âs─âtoriei, ├«ns─â numai dac─â incapacitatea se datoreaz─â unei ├«mprejur─âri ├«n leg─âtur─â cu c─âs─âtoria.

(3) ├Äntre┼úinerea datorat─â potrivit dispozi┼úiilor alin.(2) se stabile┼čte p├ón─â la o p─âtrime din venitul net al so┼úului obligat la plata ei, ├«n raport cu┬á mijloacele sale ┼či cu starea de nevoie a so┼úului creditor. Aceast─â ├«ntre┼úinere, ├«mpreun─â cu ├«ntre┼úinerea datorat─â copiilor, nu va putea┬á dep─â┼či o treime din venitul net al so┼úului obligat la plat─â.

(4) C├ónd divor┼úul este pronun┼úat din culpa exclusiv─â a unuia dintre so┼úi, acesta nu beneficiaz─â de prevederile alin.(2) ┼či (3) dec├ót timp de un an de la desfacerea c─âs─âtoriei.

(5) ├Än afara altor cazuri prev─âzute de lege, obliga┼úia de ├«ntre┼úinere ├«nceteaz─â prin rec─âs─âtorirea so┼úului ├«ndrept─â┼úit sau ├«n cazul ├«n care so┼úul ├«ndrept─â┼úit tr─âie┼čte ├«n stare notorie de concubinaj.

 

IV. Prestaţia compensatorie

 

Condiţiile prestaţiei compensatorii

Art.405 ÔÇô (1) ├Än cazul ├«n care divor┼úul este pronun┼úat din culpa comun─â a so┼úilor sau f─âr─â a se stabili culpa lor, oricare dintre ei poate beneficia de o presta┼úie compensatorie, care s─â compenseze, ├«n m─âsura ├«n care este posibil, diferen┼úele importante pe care divor┼úul le-ar determina ├«n modul de via┼ú─â al celui care o solicit─â; de asemenea, presta┼úia compensatorie poate fi cerut─â de so┼úul reclamant atunci c├ónd divor┼úul se pronun┼ú─â din culpa exclusiv─â a so┼úului p├ór├ót.

(2) So┼úul care solicit─â presta┼úia compensatorie nu poate cere┬á de la fostul s─âu so┼ú ┼či pensie de ├«ntre┼úinere, ├«n condi┼úiile art. 404 .

 

Stabilirea prestaţiei compensatorii

Art.406 ÔÇô (1) Presta┼úia compensatorie nu se poate solicita dec├ót odat─â cu desfacerea c─âs─âtoriei.

(2) La stabilirea presta┼úiei compensatorii se ┼úine seama at├ót de resursele so┼úului care o solicit─â, c├ót ┼či de mijloacele celuilalt so┼ú din momentul divor┼úului, de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum ┼či de orice alte ├«mprejur─âri previzibile de natur─â s─â le modifice, cum ar fi v├órsta ┼či starea de s─ân─âtate a so┼úilor, contribu┼úia la cre┼čterea copiilor minori pe care a avut-o ┼či urmeaz─â s─â o aib─â fiecare so┼ú, preg─âtirea profesional─â, posibilitatea de a desf─â┼čura o activitate produc─âtoare de venituri ┼či altele asemenea.

 

Forma prestaţiei compensatorii

Art.407 ÔÇô (1) Presta┼úia compensatorie poate fi stabilit─â ├«n bani, sub forma unei sume globale sau a unei┬á rente viagere, ori ├«n natur─â, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care apar┼úin debitorului.

(2) Renta poate fi stabilită într-o cotă procentuală din venitul debitorului sau   într-o sumă de bani determinată.

(3) Renta ┼či uzufructul se pot constitui pe toat─â durata vie┼úii celui care solicit─â presta┼úia compensatorie sau pentru o perioad─â mai scurt─â, care se stabile┼čte prin hot─âr├órea de divor┼ú.

 

Garanţii

Art.408 ÔÇô Instan┼úa, la cererea so┼úului creditor, poate obliga pe so┼úul debitor s─â constituie o garan┼úie real─â sau s─â dea cau┼úiune pentru a asigura executarea rentei.

 

Modificarea prestaţiei compensatorii

Art.409 ÔÇô (1) Instan┼úa poate m─âri sau mic┼čora presta┼úia compensatorie, dac─â se modific─â, ├«n mod semnificativ, mijloacele debitorului ┼či resursele creditorului.

(2) În cazul în care prestaţia compensatorie constă într-o sumă de bani, aceasta se indexează de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei.

Încetarea prestaţiei compensatorii

Art.410 ÔÇô Presta┼úia compensatorie ├«nceteaz─â prin decesul unuia dintre so┼úi, prin rec─âs─âtorirea so┼úului creditor, precum ┼či atunci c├ónd acesta ob┼úine resurse de natur─â s─â ├«i asigure condi┼úii de via┼ú─â asem─ân─âtoare celor din timpul c─âs─âtoriei.

 

┬ž4. Efectele divor┼úului cu privire la raporturile dintre p─ârin┼úi ┼či copiii lor minori

Raporturile dintre p─ârin┼úii divor┼úa┼úi ┼či copiii lor minori

 

Art.411 - (1) Instan┼úa tutelar─â hot─âr─â┼čte, o dat─â cu pronun┼úarea divor┼úului, asupra raporturilor dintre p─ârin┼úii divor┼úa┼úi ┼či copiii lor minori, ┼úin├ónd seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchet─â psiho-social─â, precum ┼či, dac─â este cazul, de ├«nvoiala p─ârin┼úilor, pe care ├«i ascult─â.

(2) Ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie, dispoziţiile art.281 fiind aplicabile.

Exercitarea autorit─â┼úii p─ârinte┼čti de c─âtre ambii p─ârin┼úi

Art. 412 ÔÇô Dup─â divor┼ú, autoritatea p─ârinteasc─â revine ├«n comun ambilor p─ârin┼úi, afar─â de cazul ├«n care instan┼úa decide altfel.

Exercitarea autorit─â┼úii p─ârinte┼čti de c─âtre un singur p─ârinte

 

Art. 413 - (1) Dac─â exist─â motive ├«ntemeiate, av├ónd ├«n vedere interesul superior al copilului, instan┼úa hot─âr─â┼čte ca autoritatea p─ârinteasc─â s─â fie exercitat─â numai de c─âtre unul dintre p─ârin┼úi.

(2) Cel─âlalt p─ârinte p─âstreaz─â dreptul de a veghea asupra modului de cre┼čtere ┼či educare a copilului, precum ┼či dreptul de a consim┼úi la adop┼úia sau la c─âs─âtoria acestuia.

Exercitarea autorit─â┼úii p─ârinte┼čti de c─âtre alte persoane

 

Art. 414 ÔÇô (1) ├Än mod excep┼úional, instan┼úa tutelar─â poate hot─âr├« plasamentul copilului la o rud─â sau la o alt─â familie ori persoan─â, cu consim┼ú─âm├óntul acestora sau ├«ntr-o institu┼úie de ocrotire. Acestea exercit─â numai drepturile ┼či ├«ndatoririle care revin p─ârin┼úilor cu privire la persoana copilului.

(2) Instan┼úa stabile┼čte dac─â drepturile cu privire la bunurile copilului se exercit─â de c─âtre p─ârin┼úi ├«n comun sau revin unuia dintre ei.

Locuinţa copilului după divorţ

Art.415 ÔÇô (1) ├Än lipsa ├«n┼úelegerii dintre p─ârin┼úi sau dac─â aceasta este contrar─â interesului superior al copilului, instan┼úa tutelar─â stabile┼čte, o dat─â cu pronun┼úarea divor┼úului, locuin┼úa copilului minor la p─ârintele cu care┬á locuie┼čte ├«n mod statornic.

(2) Dac─â p├ón─â la divor┼ú copilul a locuit cu ambii p─ârin┼úi, instan┼úa ├«i stabile┼čte locuin┼úa la unul dintre ei, ┼úin├ónd seama de interesul s─âu superior.

(3) ├Än mod excep┼úional, ┼či numai dac─â este ├«n interesul superior al copilului, instan┼úa poate stabili locuin┼úa acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consim┼ú─âm├óntul acestora, ori la o institu┼úie de ocrotire. Acestea exercit─â supravegherea copilului ┼či ├«ndeplinesc toate actele obi┼čnuite privind s─ân─âtatea, educa┼úia ┼či ├«nv─â┼ú─âtura sa.

Drepturile p─ârintelui separat de copil

Art. 416 - (1) În cazurile prevăzute de art.415, părintele sau, după caz, părinţii separaţi de copilul lor, au dreptul de a avea legături personale cu acesta.

(2) În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa tutelară decide cu privire la modalităţile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art.281 fiind aplicabil.

Stabilirea contribuţiei părinţilor

Art. 417 ÔÇô (1) Instan┼úa tutelar─â, prin hot─âr├órea de divor┼ú,┬á stabile┼čte contribu┼úia fiec─ârui p─ârinte la cheltuielile de cre┼čtere, educare, ├«nv─â┼ú─âtur─â ┼či preg─âtire profesional─â┬á a copiilor.

(2) Dispoziţiile Titlului V privind obligaţia de întreţinere se aplică în mod corespunzător.

Modificarea m─âsurilor luate cu privire la copil

 

Art. 418 - ├Än cazul schimb─ârii ├«mprejur─ârilor, instan┼úa tutelar─â poate modifica m─âsurile cu privire la drepturile ┼či ├«ndatoririle p─ârin┼úilor divor┼úa┼úi fa┼ú─â de copii lor minori, la cererea oric─âruia dintre p─ârin┼úi sau a unui alt membru de familie, a copilului, a institu┼úiei de ocrotire, a institu┼úiei publice specializate pentru protec┼úia copilului sau a procurorului.

Raporturile dintre p─ârin┼úi ┼či copiii lor minori ├«n alte cazuri

Art. 419 ÔÇô ├Än cazul prev─âzut de art. 309 alin.(2), instan┼úa hot─âr─â┼čte asupra raporturilor dintre p─ârin┼úi ┼či copiii lor minori, dispozi┼úiile art.411-418 fiind aplicabile ├«n mod corespunz─âtor.