Decizii ale Curtii Constitutionale

Publicat la 18-07-17

DECIZIA Nr.838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulat─â de Pre┼čedintele Rom├óniei, domnul Traian B─âsescu, privind existen┼úa unui conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â ├«ntre autoritatea judec─âtoreasc─â, reprezentat─â de ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, pe de o parte, ┼či Parlamentul Rom├óniei ┼či Guvernul Rom├óniei, pe de alt─â parte

Publicată în Monitorul Oficial nr.461 din 03.07.2009

Prin Cererea cu nr.1.377 din 4 mai 2009, Pre┼čedintele Rom├óniei a solicitat Cur┼úii Constitu┼úionale s─â se pronun┼úe asupra existen┼úei unui conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â ├«ntre autoritatea judec─âtoreasc─â, reprezentat─â de ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, pe de o parte, ┼či Parlamentul Rom├óniei ┼či Guvernul Rom├óniei, pe de alt─â parte.
Sesizarea se ├«ntemeiaz─â pe prevederile art.80 alin.(2) ┼či art.146 lit.e) din Constitu┼úie ┼či ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), ale art.34, 35 ┼či 36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea ┼či func┼úionarea Cur┼úii Constitu┼úionale. Cererea a fost ├«nregistrat─â la Curtea Constitu┼úional─â sub nr.7.312 din 4 mai 2009 ┼či formeaz─â obiectul Dosarului nr.1.905E/2009.
În motivarea sesizării se susţin, în esenţă, următoarele:
├Än mod constant, ├«n ultimii ani, instan┼úele judec─âtore┼čti au pronun┼úat hot─âr├óri judec─âtore┼čti prin care au dat c├ó┼čtig de cauz─â magistra┼úilor, personalului de specialitate juridic─â asimilat acestora, asisten┼úilor judiciari ┼či personalului auxiliar care au promovat ac┼úiuni ├«n preten┼úii, fundamentate pe legisla┼úia salariz─ârii din sistemul judiciar. Astfel de procese c├ó┼čtigate au avut ca obiect, cu titlu de exemplu: prima de concediu, sporul "anticorup┼úie", sporul pentru vechime ├«n munc─â, coeficien┼úii de multiplicare diferi┼úi, sporul de "specializare", sporul de "periculozitate", sporul de "confiden┼úialitate", sporul de risc ┼či suprasolicitare neuropsihic─â, tichetele de mas─â, sporul de "fidelitate", stimulente, suplimentul "postului", sporul de "permanen┼ú─â".
Prin pronun┼úarea unor hot─âr├óri judec─âtore┼čti, uneori ├«n baza unor texte de lege abrogate, autoritatea judec─âtoreasc─â, prin instan┼úele judec─âtore┼čti ┼či ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, a ac┼úionat ca o autoritate legiuitoare, fiind astfel afectat un principiu fundamental al statului de drept, respectiv principiul separa┼úiei ┼či echilibrului puterilor - legislativ─â, executiv─â ┼či judec─âtoreasc─â - ├«n cadrul democra┼úiei constitu┼úionale, consacrat de art.1 alin.(4) din Legea fundamental─â. Cu toate c─â principiile care guverneaz─â regimul juridic al drepturilor salariale cuvenite personalului bugetar, inclusiv sporurile ┼či adaosurile, pot fi stabilite numai prin lege sau prin acte normative cu for┼ú─â juridic─â similar─â legii, respectiv ordonan┼úe ale Guvernului, simple sau de urgen┼ú─â, ├«n mod repetat instan┼úele judec─âtore┼čti au pronun┼úat hot─âr├óri prin care au atribuit drepturi b─âne┼čti personalului din organele autorit─â┼úii judec─âtore┼čti. Ca atare, reglementarea cuantumului indemniza┼úiilor sau al salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat, inclusiv al sporurilor ┼či al adaosurilor constituie un atribut exclusiv al legiuitorului. Prin aceste acte concrete, instan┼úele judec─âtore┼čti ┼či-au arogat competen┼úe care ┼úin de sfera puterii legiuitoare, rezult├ónd un conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â a c─ârui gravitate ├«mpiedic─â ├«ndeplinirea normal─â a atribu┼úiilor constitu┼úionale ale autorit─â┼úilor publice.
Jurispruden┼úa ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie confirm─â aceast─â stare de fapt.
Astfel, prin Decizia nr.XXXVI/2007, ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie a admis recursul ├«n interesul legii, statu├ónd c─â "Dispozi┼úiile art.33 alin.(1) din Legea nr.50/1996, ├«n raport cu prevederile art.I pct.32 din Ordonan┼úa Guvernului nr.83/2000, art.50 din Ordonan┼úa de urgen┼ú─â a Guvernului nr.177/2002 ┼či art.6 alin.(1) din Ordonan┼úa de urgen┼ú─â a Guvernului nr.160/2000 se interpreteaz─â, ├«n sensul c─â:
Judec─âtorii, procurorii ┼či ceilal┼úi magistra┼úi, precum ┼či persoanele care au ├«ndeplinit func┼úia de judec─âtor financiar, procuror financiar sau de controlor financiar ├«n cadrul Cur┼úii de Conturi a Rom├óniei beneficiau ┼či de sporul pentru vechime ├«n munc─â, ├«n cuantumul prev─âzut de lege." Drept motiv s-a re┼úinut "├«nl─âturarea oric─ârui tratament discriminatoriu, care ar contraveni at├ót
principiului egalit─â┼úii ├«n drepturi, instituit prin art.16 din Constitu┼úia Rom├óniei, republicat─â, c├ót ┼či dispozi┼úiilor privind interzicerea discrimin─ârii cuprinse ├«n art.14 din Conven┼úia pentru ap─ârarea drepturilor omului ┼či a libert─â┼úilor fundamentale", av├ónd ├«n vedere c─â "A considera c─â puteau beneficia de dispozi┼úiile art.33 din Legea nr.50/1996 numai salaria┼úii din categoria personalului auxiliar, iar nu ┼či magistra┼úii, ar ├«nsemna s─â se ├«ncalce principiul egalit─â┼úii ├«n drepturi, ceea ce ar face incidente dispozi┼úiile Ordonan┼úei Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea ┼či sanc┼úionarea tuturor formelor de discriminare."
Or, trebuie constatat c─â, ├«n cazul magistra┼úilor, sporurile au fost incluse ├«n indemniza┼úia stabilit─â prin act normativ distinct. ├Än prezent, pe aceast─â cale, acest corp profesional ajunge s─â beneficieze de dou─â ori de spor, o dat─â ├«ncorporat ├«n indemniza┼úie ┼či a doua oar─â ca spor distinct. Argumentul legat de discriminare nu ├«┼či g─âse┼čte justificarea obiectiv─â, ├«ntruc├ót cele dou─â categorii profesionale se afl─â ├«n situa┼úii diferite.
Totodat─â, autorul sesiz─ârii subliniaz─â faptul c─â ├«n anul 2000, odat─â cu reforma ├«n domeniul salariz─ârii anumitor categorii profesionale (printre care ┼či cea a magistra┼úilor, prin Ordonan┼úa Guvernului nr.83/2000), s-a avut ├«n vedere introducerea tuturor sporurilor ├«n salariu pentru a se asigura transparen┼úa, practica actual─â a instan┼úelor judec─âtore┼čti contravenind acestui sistem de salarizare.
De asemenea, prin Decizia nr.XXI/2008 pronun┼úat─â de ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, cu privire la recursul ├«n interesul legii referitor la interpretarea ┼či aplicarea dispozi┼úiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea ┼či alte drepturi ale personalului din organele autorit─â┼úii judec─âtore┼čti, republicat─â, s-a constatat c─â ÔÇ×judec─âtorii, procurorii, magistra┼úii-asisten┼úi ┼či personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc ┼či suprasolicitare neuropsihic─â, calculat la indemniza┼úia brut─â lunar─â, respectiv salariul de baz─â brut lunar, ┼či dup─â intrarea ├«n vigoare a Ordonan┼úei Guvernului nr.83/2000, aprobat─â prin Legea nr.334/2001". Or, art.I pct.42 din Ordonan┼úa Guvernului nr.83/2000 abrog─â expres prevederile art.47 din Legea nr.50/1996, care reglementau acest drept.
├Än motivarea acestei decizii, ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie a re┼úinut c─â "prin emiterea Ordonan┼úei Guvernului nr.83/2000 au fost dep─â┼čite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul Rom├óniei, ├«nc─âlc├óndu-se astfel dispozi┼úiile art.108 alin.(3), cu referire la art.73 alin.(1) din Constitu┼úia Rom├óniei." Totodat─â, se stipuleaz─â c─â "(...) verificarea constitu┼úionalit─â┼úii ┼či solu┼úionarea excep┼úiei de neconstitu┼úionalitate av├ónd ca obiect norme abrogate ├«n prezent revin, prin interpretarea per a contrario a art.147 alin.(1), cu referire la art.126 alin.(1) din Constitu┼úie, instan┼úelor judec─âtore┼čti. (...) ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie constat─â c─â instan┼úele judec─âtore┼čti pot s─â se pronun┼úe asupra regularit─â┼úii actului de abrogare ┼či a aplicabilit─â┼úii ├«n continuare a normei abrogate ├«n condi┼úiile precizate mai sus, ├«n virtutea principiului plenitudinii de jurisdic┼úie ├«n recursul cu a c─ârui solu┼úionare a fost corect ├«nvestit─â."
Autorul sesiz─ârii sus┼úine c─â, ├«n mod evident, aceast─â instan┼ú─â ┼či-a dep─â┼čit atribu┼úia constitu┼úional─â prev─âzut─â de art.124 alin.(1) din Constitu┼úie, de a ├«nf─âptui justi┼úia "├«n numele legii". Trebuie observat c─â, de┼či Guvernul nu era abilitat expres s─â abroge un act normativ, totu┼či Ordonan┼úa Guvernului nr.83/2000 a fost aprobat─â de Parlamentul Rom├óniei prin Legea nr.334/2001, eventualele lipsuri fiind complinite astfel.
Pe de alt─â parte, ├«n jurispruden┼úa sa, Curtea Constitu┼úional─â a stabilit c─â instan┼úele judec─âtore┼čti nu pot crea norme juridice. Astfel, referitor la sporurile salariale sau la alte drepturi de aceea┼či natur─â, solicitate de magistra┼úi, av├ónd ca temei juridic principiul nediscrimin─ârii, reglementat pe larg ├«n Ordonan┼úa Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea ┼či sanc┼úionarea tuturor formelor de discriminare, republicat─â, Curtea a statuat c─â dispozi┼úiile acesteia sunt neconstitu┼úionale ├«n m─âsura ├«n care din ele se desprinde ├«n┼úelesul c─â ├«n atribu┼úiile instan┼úelor judec─âtore┼čti intr─â crearea unor norme juridice, care s─â prevad─â alte drepturi dec├ót cele avute ├«n vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii, instituindu-se astfel, pe cale judiciar─â, sisteme de salarizare paralele celor stabilite prin acte normative.
Situa┼úia prezentat─â nu este specific─â personalului din domeniul judiciar. Instituirea unor drepturi de natur─â salarial─â de c─âtre instan┼úele judec─âtore┼čti tinde s─â devin─â o practic─â general─â aplicabil─â categoriilor profesionale din toate sectoarele sistemului bugetar.
Instan┼úele judec─âtore┼čti nu au competen┼úa constitu┼úional─â de a institui, modifica ┼či abroga norme juridice de aplicare general─â, "misiunea lor constitu┼úional─â fiind aceea de a realiza justi┼úia, potrivit art.126 alin.(1) din Legea fundamental─â, adic─â de a solu┼úiona, aplic├ónd legea, litigiile dintre
subiectele de drept cu privire la existen┼úa, ├«ntinderea ┼či exercitarea drepturilor lor subiective", dup─â cum a statuat ┼či Curtea Constitu┼úional─â ├«n deciziile mai sus men┼úionate. Orice interpretare care conduce la ├«nf─âptuirea competen┼úelor constitu┼úionale exclusive ce apar┼úin altei autorit─â┼úi publice, astfel cum sunt acestea precizate ├«n titlul III din Legea fundamental─â, d─â na┼čtere unui conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â ├«ntre respectivele autorit─â┼úi.
Prin urmare, se solicit─â Cur┼úii Constitu┼úionale s─â se pronun┼úe asupra existen┼úei unui conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â ├«ntre autoritatea judec─âtoreasc─â, reprezentat─â ├«n cauz─â de c─âtre ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, pe de o parte, ┼či Parlamentul Rom├óniei ┼či Guvernul Rom├óniei, pe de alt─â parte, generat de modul ├«n care instan┼úele judec─âtore┼čti ├«n┼úeleg s─â-┼či exercite prerogativele constitu┼úionale ├«n solu┼úionarea anumitor litigii, av├ónd ca obiect acordarea unor drepturi de natur─â salarial─â, prin crearea de norme juridice, prerogativ─â ce apar┼úine Parlamentului ┼či ├«n anumite situa┼úii, strict delimitate de Constitu┼úie, Guvernului.
Pe de alt─â parte, ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, cu ocazia solu┼úion─ârii recursului ├«n interesul legii, a analizat aspecte ce ┼úin de modalitatea de adoptare a unui act normativ ┼či a concluzionat ├«n sensul neconstitu┼úionalit─â┼úii acestuia. Proced├ónd astfel, instan┼úa suprem─â ┼či-a dep─â┼čit sfera de competen┼ú─â, arog├óndu-┼či puteri ce nu i-au fost conferite de Constitu┼úie, Curtea Constitu┼úional─â fiind singura ├«n m─âsur─â s─â verifice conformitatea legii sau ordonan┼úei cu Legea fundamental─â, potrivit art.142 alin.(1) din Constitu┼úie.
├Än conformitate cu dispozi┼úiile art.35 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea ┼či func┼úionarea Cur┼úii Constitu┼úionale, cererea a fost comunicat─â pre┼čedin┼úilor celor dou─â Camere ale Parlamentului, Guvernului, pre┼čedintelui ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, Consiliului Superior al Magistraturii ┼či Ministerului Public, pentru a prezenta punctele lor de vedere asupra con┼úinutului conflictului juridic de natur─â constitu┼úional─â ┼či a eventualelor c─âi de solu┼úionare a acestuia.
Camera Deputa┼úilor a comunicat punctul s─âu de vedere prin Adresa nr.51/2.680 din 12 mai 2009, ├«nregistrat─â la Curtea Constitu┼úional─â sub nr.7.747 din 12 mai 2009, ar─ât├ónd c─â, fa┼ú─â de con┼úinutul deciziilor nr.XXXVI/2007 ┼či nr.XXI/2008 ale ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, a ap─ârut un conflict juridic pozitiv de natur─â constitu┼úional─â ├«ntre aceast─â Curte, care este autoritate public─â, pe de o parte, ┼či Parlamentul Rom├óniei ┼či Guvernul Rom├óniei, pe de alt─â parte.
Guvernul a comunicat cu Adresa nr.5/3.357/E.B. din 8 mai 2009, ├«nregistrat─â la Curtea Constitu┼úional─â sub nr.7.690 din 11 mai 2009, punctul s─âu de vedere. Apreciaz─â c─â sesizarea de neconstitu┼úionalitate prin care se cere constatarea unui conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â ├«ntre autoritatea judec─âtoreasc─â, reprezentat─â de ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, pe de o parte, ┼či puterea legislativ─â ┼či executiv─â, pe de alt─â parte, care face obiectul Dosarului nr.1.905E/2009, este ├«ntemeiat─â.
├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie a comunicat cu Adresa nr.148 din 18 mai 2009, ├«nregistrat─â la Curtea Constitu┼úional─â sub nr.7.979 din 18 mai 2009, urm─âtorul punct de vedere:
├Än primul r├ónd, se pune ├«n discu┼úie ├«ndrept─â┼úirea constitu┼úional─â a Pre┼čedintelui Rom├óniei de a sesiza Curtea cu cererea de constatare a conflictului juridic de natur─â constitu┼úional─â, ├«n condi┼úiile ├«n care conflictul se pretinde a exista ├«ntre legislativ ┼či executiv, pe de o parte, ┼či judec─âtoresc, pe de alt─â parte. Constitu┼úia prevede ├«ntre atribu┼úiile Cur┼úii Constitu┼úionale ┼či pe aceea de a solu┼úiona conflictele juridice de natur─â constitu┼úional─â dintre autorit─â┼úile publice, la cererea Pre┼čedintelui Rom├óniei, a unuia dintre pre┼čedin┼úii celor dou─â Camere, a primului-ministru sau a pre┼čedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. Pre┼čedintele Rom├óniei ├«┼či legitimeaz─â cererea pe dispozi┼úiile art.80 alin.(2) din Constitu┼úie, care prev─âd c─â "Pre┼čedintele Rom├óniei vegheaz─â la respectarea Constitu┼úiei ┼či la buna func┼úionare a autorit─â┼úilor publice". Textul constitu┼úional ├«l ├«ndrept─â┼úe┼čte pe Pre┼čedinte s─â utilizeze mijloace constitu┼úionale pentru a se asigura respectarea Constitu┼úiei ┼či o bun─â func┼úionare a autorit─â┼úilor publice. De aceea constituantul a ├«n┼úeles s─â circumstan┼úieze modalitatea de ├«nf─âptuire a rolului Pre┼čedintelui, preciz├ónd c─â "├Än acest scop, Pre┼čedintele exercit─â func┼úia de mediere ├«ntre puterile statului, precum ┼či ├«ntre stat ┼či societate". A┼ča fiind, r─âm├óne de analizat dac─â Pre┼čedintele realizeaz─â medierea prin intermediul Cur┼úii Constitu┼úionale.
De asemenea, se sus┼úine c─â nici pozi┼úia ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ca parte ├«n acest pretins conflict nu poate fi sus┼úinut─â p├ón─â la cap─ât. Constitu┼úia nu define┼čte ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ca fiind reprezentant al puterii judec─âtore┼čti. Este adev─ârat c─â ├«n Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicat─â, prezen┼úa ├«n Consiliu a pre┼čedintelui ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie este motivat─â ├«n acest fel [art.3 lit.c)], dar, evident,
este vorba de participarea ├«ntr-o structur─â constitu┼úional─â care garanteaz─â independen┼úa puterii judec─âtore┼čti ┼či organizeaz─â sistemul de garan┼úii ale carierei judec─âtorilor. Pe de alt─â parte, este de re┼úinut faptul c─â ├«n activitatea sa jurisdic┼úional─â ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie nu a procedat la solu┼úionarea unor atari conflicte de natur─â salarial─â, ele c─âz├ónd ├«n competen┼úa altor instan┼úe judec─âtore┼čti. Existen┼úa unei practici neunitare ├«n modul de solu┼úionare a litigiilor cu acest con┼úinut a determinat implicarea Cur┼úii ├«n solu┼úionarea unor recursuri ├«n interesul legii. Constitu┼úia rezerv─â ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie asigurarea interpret─ârii ┼či aplic─ârii unitare a legii de c─âtre celelalte instan┼úe judec─âtore┼čti, potrivit competen┼úei sale [art.126 alin.(3)]. Solu┼úia Cur┼úii ├«n recursul ├«n interesul legii are autoritate de lucru interpretat pentru judec─âtori, scopul acestui recurs fiind acela de a se asigura previzibilitatea dreptului ┼či uniformitate ├«n aplicarea acestuia. ├Än recursul ├«n interesul legii nu se solu┼úioneaz─â un litigiu inter partes, solu┼úiile pronun┼úate de instan┼úe nu sunt reformate, p─âr┼úile nu se citeaz─â, deciziile au efect pentru viitor ┼či se public─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I. Obligativitatea acestor interpret─âri date de Curte este op┼úiunea legiuitorului, ┼či nu o crea┼úie a Cur┼úii. Constitu┼úionalitatea acestei solu┼úii a fost tran┼čat─â de Curtea Constitu┼úional─â prin mai multe decizii (spre exemplu Decizia nr.528 din 2 decembrie 1997 sau Decizia nr.93 din 11 mai 2000). Experien┼úa organiz─ârii judiciare la nivelul Uniunii Europene scoate ├«n eviden┼ú─â existen┼úa unor jurisdic┼úii ├«n care hot─âr├órile acestor cur┼úi nu au caracter constr├óng─âtor. ├Än aceste cazuri s-a recunoscut c─â hot─âr├órile cur┼úilor p─âstreaz─â totu┼či o mare putere de persuasiune.
├Än cazul ├«n care Curtea Constitu┼úional─â va intra pe analiza ├«n fond a cererii, ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie solicit─â s─â se constate c─â nu exist─â un conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â ├«ntre p─âr┼úile men┼úionate ├«n cerere. ├Änainte de prezentarea argumentelor, ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ├«n┼úelege s─â reitereze pozi┼úia sa ├«n leg─âtur─â cu faptul c─â aceast─â tendin┼ú─â de a chema ├«n fa┼úa Cur┼úii Constitu┼úionale puterea judec─âtoreasc─â ├«n baza unor cereri care privesc solu┼úii irevocabile ale instan┼úelor judec─âtore┼čti pentru a se lipsi de efecte asemenea hot─âr├óri este periculoas─â, antren├ónd Curtea Constitu┼úional─â, autoritate constitu┼úional─â care nu face parte din puterea judec─âtoreasc─â, ├«ntr-o disput─â care excedeaz─â principiilor constitu┼úionale ┼či legale. At├ót dispozi┼úiile de drept intern, c├ót ┼či principiile afirmate ├«n documentele interna┼úionale interzic lipsirea de efecte a deciziilor judec─âtore┼čti prin hot─âr├óri ale autorit─â┼úilor aflate ├«n afara structurii acestor organe. Pentru ├«ndreptarea eventualelor erori, exist─â c─âi de atac - ordinare ┼či extraordinare -, neutilizate ├«n aceste procese.
├Än raport cu aspectele din cererea de sesizare a Cur┼úii Constitu┼úionale, ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie consider─â c─â nu exist─â niciun conflict de competen┼ú─â din perspectiva dispozi┼úiilor constitu┼úionale ┼či niciun blocaj institu┼úional, ├«ntruc├ót:
- pe de o parte, instan┼úele judec─âtore┼čti ┼či-au exercitat competen┼úa ce le revine potrivit art.126 alin.(1) ┼či (2) din Constitu┼úie ┼či dispozi┼úiilor procedurale, solu┼úion├ónd litigiile cu care au fost ├«nvestite av├ónd ca obiect drepturi salariale ├«n limitele ac┼úiunilor introductive de instan┼ú─â ┼či ├«n raport cu dispozi┼úiile legale incidente;
- pe de alt─â parte, ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie constituit─â ├«n Sec┼úii Unite a solu┼úionat, prin Decizia nr.XXXVI/2007 ┼či Decizia nr.XXI/2008, recursurile ├«n interesul legii cu care a fost ├«nvestit─â ├«n exercitarea atribu┼úiei constitu┼úionale exclusive de a asigura interpretarea ┼či aplicarea unitar─â a legii de c─âtre celelalte instan┼úe judec─âtore┼čti, cu respectarea dispozi┼úiilor art.329 din Codul de procedur─â civil─â, cu referire la art.126 alin.(3) din Constitu┼úie, republicat─â.
Apreciaz─â c─â nu exist─â un blocaj institu┼úional, ├«ntruc├ót drepturile recunoscute prin hot─âr├óri judec─âtore┼čti au fost ├«n mare parte deja acordate, iar ├«n unele cazuri chiar prev─âzute de acte normative cu for┼ú─â juridic─â de lege.
Parlamentul ┼či Guvernul, ca autorit─â┼úi ale c─âror competen┼úe constitu┼úionale se sus┼úine c─â ar fi fost ├«nc─âlcate, au recunoscut ┼či au pus ├«n executare hot─âr├órile invocate ┼či, ca atare, nu se poate re┼úine c─â ar fi un blocaj institu┼úional ├«n sensul defini┼úiei no┼úiunii de conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â.
├Än continuare, se arat─â c─â nu poate fi re┼úinut─â drept izvor al unui conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â simpla ┼či laconica invocare a unei multitudini de hot─âr├óri judec─âtore┼čti, care, pe l├óng─â faptul c─â nu sunt identificate, se afl─â ├«n diverse stadii procesuale, fie sunt definitive ┼či irevocabile, fie sunt ├«n curs de solu┼úionare, fie sunt supuse c─âilor de atac.
C├ót prive┼čte deciziile pronun┼úate ├«n solu┼úionarea recursurilor ├«n interesul legii, se apreciaz─â c─â asemenea hot─âr├óri nu pot constitui izvor al unui conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â at├óta timp c├ót ele sunt pronun┼úate ├«n exercitarea atribu┼úiei constitu┼úionale exclusive ce revine Sec┼úiilor
Unite ale ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, conform dispozi┼úiilor art.126 alin.(3) din Constitu┼úie. Astfel, prin prisma dispozitivului ┼či considerentelor, nu se poate sus┼úine sub nicio form─â c─â prin aceste hot─âr├óri au fost edictate noi norme juridice, prin arogarea competen┼úei de legiferare ce apar┼úine puterii legiuitoare a statului.
Mai mult, dac─â s-ar accepta teza conform c─âreia aceast─â unic─â ┼či constitu┼úional─â competen┼ú─â ce revine ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, de a asigura interpretarea ┼či aplicarea unitar─â a legii de c─âtre celelalte instan┼úe judec─âtore┼čti, poate fi supus─â cenzurii unei alte autorit─â┼úi a statului de drept, ar rezulta un veritabil conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â. Aceasta, ├«ntruc├ót a supune cenzurii instan┼úei de contencios constitu┼úional deciziile Sec┼úiilor Unite ale ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ├«n solu┼úionarea recursurilor ├«n interesul legii echivaleaz─â cu un control de legalitate al solu┼úiei ┼či al argumentelor unei asemenea hot─âr├óri judec─âtore┼čti, care, ├«n esen┼ú─â, reprezint─â tocmai forma concret─â de realizare a rolului constitu┼úional ┼či de exercitare a competen┼úei legale ce revine ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie.
Pe de alt─â parte, ├«n virtutea principiului liberului acces la justi┼úie, nu este exclus─â posibilitatea ca anumi┼úi peten┼úi s─â fi solicitat ori s─â solicite ├«n viitor diverse sporuri ori drepturi salariale, ├«ns─â existen┼úa pe rolul instan┼úelor judec─âtore┼čti ┼či chiar pronun┼úarea de c─âtre unele instan┼úe de fond a anumitor solu┼úii nu este de natur─â a crea ├«n mod automat un blocaj institu┼úional ori un conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â.
Totodat─â, este nedemonstrat─â afirma┼úia c─â prin hot─âr├órile judec─âtore┼čti invocate drept izvor al conflictului juridic de natur─â constitu┼úional─â se aduce atingere principiului previzibilit─â┼úii bugetare, ├«n condi┼úiile ├«n care cheltuielile de personal pentru ├«ntregul sistem al justi┼úiei reprezint─â doar 1,05% din totalul cheltuielilor bugetare ale anului 2009, 5,25% din deficitul bugetar ┼či 1,32% din totalul veniturilor bugetului de stat pe anul 2009.
Realizând o altă comparaţie, se constată că produsul intern brut estimat pentru anul 2008 a fost de 503.958,7 milioane lei. Or, raportat la această valoare comunicată de Institutul Naţional de Statistică, totalul cheltuielilor de personal din sistemul justiţiei reprezintă 0,19% din PIB.
├Än leg─âtur─â cu invocarea printre argumentele ├«n sprijinul existen┼úei conflictului juridic de natur─â constitu┼úional─â a unor decizii ale Cur┼úii Constitu┼úionale (prin care s-a constatat neconstitu┼úionalitatea dispozi┼úiilor Ordonan┼úei Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea ┼či sanc┼úionarea tuturor formelor de discriminare, ├«n m─âsura ├«n care din acestea se desprinde ├«n┼úelesul c─â instan┼úele judec─âtore┼čti au competen┼úa s─â anuleze ori s─â refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, consider├ónd c─â sunt discriminatorii, ┼či s─â le ├«nlocuiasc─â cu norme create pe cale judiciar─â sau cu prevederi cuprinse ├«n alte acte normative), se apreciaz─â c─â "din modalitatea interven┼úiei Cur┼úii Constitu┼úionale - decizii interpretative - rezult─â c─â doar ├«n situa┼úiile circumstan┼úiate de Curte dispozi┼úiile sunt neconstitu┼úionale, pe cale de consecin┼ú─â, ├«n principiu, instan┼úele judec─âtore┼čti au competen┼úa de a primi ┼či solu┼úiona cereri pentru acordarea de desp─âgubiri ┼či restabilirea situa┼úiei anterioare discrimin─ârii sau anularea situa┼úiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun."
├Än fine, se mai men┼úioneaz─â ┼či faptul c─â, potrivit dreptului comunitar, instan┼úele de judecat─â, ├«n solu┼úionarea cazurilor concrete ┼či exercitarea controlului de legalitate, pot ├«nl─âtura de la aplicare un text de lege care ├«ncalc─â o norm─â sau principiu de drept european (a se vedea, spre exemplu, hot─âr├órea din 13 martie 2008, cauzele C - 383/2006 ┼či C - 385/06 ale Cur┼úii de Justi┼úie a Comunit─â┼úilor Europene, precum ┼či pozi┼úia Comisiei ├«n cauza C - 55/07, 31 martie 2009, a acelea┼či instan┼úe).
Consiliul Superior al Magistraturii a trimis punctul s─âu de vedere cu Adresa nr.15.546/1.154/2009, ├«nregistrat─â la Curtea Constitu┼úional─â sub nr.7.726 din 11 mai 2009, prin care solicit─â respingerea ca inadmisibil─â a sesiz─ârii de neconstitu┼úionalitate, ├«ntruc├ót prin aceasta se tinde la crearea unei noi c─âi de atac extraordinare, nereglementat─â de lege, prin care s─â se repun─â ├«n discu┼úie hot─âr├óri judec─âtore┼čti irevocabile. Or, potrivit art.126 alin.(2) din Constitu┼úie, "Competen┼úa instan┼úelor judec─âtore┼čti ┼či procedura de judecat─â sunt prev─âzute numai prin lege", iar, potrivit art.129 din Legea fundamental─â, "├Ämpotriva hot─âr├órilor judec─âtore┼čti, p─âr┼úile interesate ┼či Ministerul Public pot exercita c─âile de atac, ├«n condi┼úiile legii".
La dosarul cauzei au fost depuse puncte de vedere cu privire la conflictul juridic de natur─â constitu┼úional─â care face obiectul cauzei din partea unor judec─âtori din cadrul Judec─âtoriei Constan┼úa ┼či din partea Asocia┼úiei Magistra┼úilor din Rom├ónia, precum ┼či cereri de introducere ├«n
cauz─â din partea urm─âtoarelor instan┼úe: Cur┼úile de Apel Ploie┼čti, Bucure┼čti, Suceava, Alba Iulia, Gala┼úi ┼či Ia┼či, precum ┼či tribunalele Bihor, Neam┼ú ┼či Vaslui.
Cererea privind solu┼úionarea conflictului juridic de natur─â constitu┼úional─â dintre autoritatea judec─âtoreasc─â, pe de o parte, ┼či autoritatea legislativ─â, pe de alt─â parte, a fost dezb─âtut─â ├«n ┼čedin┼úa din data de 27 mai 2009, dup─â ce la termenul din 13 mai 2009 a fost am├ónat─â ├«n vederea formul─ârii punctului de vedere al ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ┼či introducerii ├«n cauz─â a Consiliului Superior al Magistraturii ┼či Ministerului Public, ca institu┼úii componente ┼či reprezentative ale autorit─â┼úii judec─âtore┼čti.
La ┼čedin┼ú─â au participat reprezentantul Pre┼čedintelui Rom├óniei, domnul ┼×tefan Deaconu, consilier preziden┼úial pe probleme juridice din cadrul Departamentului Constitu┼úional Legislativ al Administra┼úiei Preziden┼úiale, reprezentantul ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, doamna judec─âtor Cristina Tarcea, reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii, doamna consilier juridic Otilia Luiz, reprezentantul Camerei Deputa┼úilor, domnul Gheorghe Iancu, ┼čeful Departamentului Legislativ al Camerei Deputa┼úilor, precum ┼či reprezentantul Guvernului, doamna Daniela Nicoleta Andreescu, secretar general al Guvernului.
Av├ónd cuv├óntul, reprezentantul ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie pune ├«n discu┼úie o chestiune prealabil─â, respectiv solicit─â autorului sesiz─ârii s─â precizeze obiectul cererii formulate sub aspectul hot─âr├órilor judec─âtore┼čti care constituie sursa presupusului conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â, ┼či anume dac─â acesta ├«l reprezint─â cele dou─â decizii al ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie - deciziile nr.XXXVI/2007 ┼či nr.XXI/2008, sau toate hot─âr├órile judec─âtore┼čti pronun┼úate de instan┼úe - tribunale ┼či cur┼úi de apel, cu privire la drepturile salariale ale magistra┼úilor. ├Än motivarea cererii se arat─â c─â, ├«ntruc├ót sec┼úiunea 1 a cap.VI din titlul III - Autoritatea judec─âtoreasc─â se intituleaz─â Instan┼úele judec─âtore┼čti, iar dispozi┼úiile art.126 alin.(1) din Constitu┼úie prev─âd c─â "Justi┼úia se realizeaz─â prin ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ┼či prin celelalte instan┼úe judec─âtore┼čti stabilite de lege", nu se poate sus┼úine c─â instan┼úa suprem─â este unica reprezentant─â a autorit─â┼úii judec─âtore┼čti, astfel c─â se impune introducerea ├«n cauz─â a tuturor instan┼úelor judec─âtore┼čti, care, de altfel, au depus cereri de interven┼úie la Dosarul Cur┼úii Constitu┼úionale nr.1.905E/2009. Un argument suplimentar ├«l constituie ├«mprejurarea c─â, ├«n activitatea sa jurisdic┼úional─â, ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie nu a procedat la solu┼úionarea litigiilor av├ónd ca obiect drepturile salariale ale magistra┼úilor, ele c─âz├ónd ├«n competen┼úa altor instan┼úe judec─âtore┼čti. Existen┼úa unei practici neunitare ├«n modul de solu┼úionare a litigiilor cu acest con┼úinut a determinat implicarea Cur┼úii ├«n solu┼úionarea unor recursuri ├«n interesul legii, care au avut autoritate de lucru interpretat pentru judec─âtori. ├Äns─â prin recursul ├«n interesul legii nu se solu┼úioneaz─â un litigiu inter partes, deciziile au efect pentru viitor, iar obligativitatea interpret─ârilor date este op┼úiunea legiuitorului, iar nu o crea┼úie a instan┼úei supreme, constitu┼úionalitatea acestei solu┼úii fiind tran┼čat─â de Curtea Constitu┼úional─â ├«n repetate r├ónduri.
Prin urmare, se solicit─â Cur┼úii Constitu┼úionale am├ónarea judec─ârii cauzei ├«n vederea preciz─ârii obiectului cererii de c─âtre autorul sesiz─ârii ┼či introducerea ├«n cauz─â, al─âturi de ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, a celorlalte instan┼úe judec─âtore┼čti.
Reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii consider─â ├«ntemeiat─â cererea formulat─â de reprezentantul ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ┼či solicit─â, de asemenea, precizarea cererii privind solu┼úionarea conflictului juridic de natur─â constitu┼úional─â dintre autoritatea judec─âtoreasc─â ┼či autoritatea legislativ─â.
Reprezentantul Pre┼čedintelui Rom├óniei arat─â c─â nu se impune am├ónarea cauzei ┼či, de┼či consider─â c─â sesizarea a fost clar─â, precizeaz─â c─â obiect al contest─ârii ├«l reprezint─â exclusiv cele dou─â decizii ale ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie pronun┼úate ├«n solu┼úionarea unor recursuri ├«n interesul legii, care au stat la baza adopt─ârii celorlalte hot─âr├óri ale instan┼úelor judec─âtore┼čti. A┼ča fiind, ├«ntruc├ót sursa conflictului juridic de natur─â constitu┼úional─â o reprezint─â doar deciziile instan┼úei supreme, solicit─â respingerea cererilor de introducere ├«n cauz─â a celorlalte instan┼úe de judecat─â.
Reprezentantul Camerei Deputa┼úilor consider─â cauza ├«n stare de judecat─â, ar─ât├ónd c─â, prin pronun┼úarea deciziilor privind solu┼úionarea unor recursuri ├«n interesul legii, ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ┼či-a asumat rolul de ├«ndrumare, opt├ónd pentru o anumit─â interpretare a legii pe care a impus-o, pentru viitor, celorlalte instan┼úe judec─âtore┼čti. Acest rol asumat justific─â prezen┼úa sa ├«n calitate de parte a conflictului juridic de natur─â constitu┼úional─â.
Reprezentantul Guvernului sus┼úine tardivitatea cererii privind introducerea ├«n cauz─â, al─âturi de ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, a celorlalte instan┼úe judec─âtore┼čti ┼či, prin urmare,
respingerea ei, ├«ntruc├ót, la termenul din 13 mai 2009, motivul pentru care Curtea Constitu┼úional─â a am├ónat solu┼úionarea cauzei l-a constituit tocmai completarea cadrului procesual sub aspectul p─âr┼úilor implicate ├«n conflict, cu acel prilej fiind dispus─â introducerea ├«n cauz─â, ├«n calitate de reprezentan┼úi ai autorit─â┼úii judec─âtore┼čti, a Consiliului Superior al Magistraturii ┼či a Ministerului Public.
Deliber├ónd asupra cererii formulate, Curtea Constitu┼úional─â apreciaz─â c─â nu sunt ├«ntrunite condi┼úiile legale pentru am├ónarea judec─â┼úii cauzei. Astfel, fa┼ú─â de ├«mprejurarea c─â reprezentantul autorului sesiz─ârii ┼či-a precizat cererea sub aspectul obiectului, Curtea respinge cererile privind introducerea ├«n cauz─â a celorlalte instan┼úe judec─âtore┼čti ┼či stabile┼čte calitatea de parte ├«n conflictul juridic de natur─â constitu┼úional─â a ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, ├«n temeiul art.126 alin.(3) din Constitu┼úie.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Pre┼čedintelui Rom├óniei solicit─â constatarea existen┼úei unui conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â ├«ntre autoritatea judec─âtoreasc─â ┼či autoritatea legiuitoare, generat de pronun┼úarea de c─âtre ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie a dou─â decizii prin care s-au solu┼úionat recursuri ├«n interesul legii, decizii care acord─â judec─âtorilor, procurorilor, magistra┼úilor-asisten┼úi ┼či personalului auxiliar de specialitate sporuri salariale, care, odat─â cu reforma ├«n domeniul salariz─ârii realizat─â prin Ordonan┼úa Guvernului nr.83/2000, fuseser─â introduse ├«n salariul de baz─â ┼či abrogate ca atare. Aceste decizii au produs efecte negative asupra bugetului statului din care a fost suportat─â plata drepturilor salariale acordate de instan┼úele judec─âtore┼čti.
Gravitatea consecin┼úelor unor asemenea hot─âr├óri este amplificat─â de tendin┼úa de generalizare cu privire la stabilirea, pe cale judec─âtoreasc─â, a drepturilor de natur─â salarial─â ┼či pentru alte categorii profesionale bugetare.
Pe de alt─â parte, ├«n ceea ce prive┼čte argumentele re┼úinute de ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ├«n motivarea Deciziei nr.XXI/2008 cu privire la recursul ├«n interesul legii referitor la interpretarea ┼či aplicarea dispozi┼úiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea ┼či alte drepturi ale personalului din organele autorit─â┼úii judec─âtore┼čti, republicat─â, s-a re┼úinut c─â acordarea sporului pentru risc ┼či suprasolicitare neuropsihic─â se ├«ntemeiaz─â pe controlul de constitu┼úionalitate a Ordonan┼úei Guvernului nr.83/2000, apreciat─â ca fiind adoptat─â cu dep─â┼čirea limitelor legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul Rom├óniei. Or, proced├ónd ├«n aceast─â manier─â, ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ┼či-a ├«nc─âlcat atribu┼úia constitu┼úional─â prev─âzut─â de art.124 alin.(1) din Constitu┼úie, de a ├«nf─âptui justi┼úia ├«n numele legii.
Referitor la c─âile de solu┼úionare a conflictului juridic de natur─â constitu┼úional─â, reprezentantul Pre┼čedintelui Rom├óniei apreciaz─â c─â decizia pe care o va pronun┼úa Curtea Constitu┼úional─â nu poate afecta hot─âr├órile judec─âtore┼čti pronun┼úate anterior de instan┼úele de judecat─â, ci va avea efecte numai pentru viitor, c├ónd ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie va trebui s─â se ab┼úin─â de la a pronun┼úa hot─âr├óri prin care s─â creeze norme juridice, cu ├«nc─âlcarea competen┼úelor expres prev─âzute de Constitu┼úie ┼či de lege.
├Än continuare, pre┼čedintele Cur┼úii Constitu┼úionale d─â cuv├óntul reprezentantului ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie. Acesta arat─â c─â, ├«n condi┼úiile ├«n care a luat act de faptul c─â sesizarea se refer─â exclusiv la deciziile nr.XXXVI/2007 ┼či nr.XXI/2008 ale ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, ├«ntruc├ót obiectul contest─ârii nu ├«l reprezint─â competen┼úa instan┼úei supreme de a asigura interpretarea ┼či aplicarea unitar─â a legii de c─âtre celelalte instan┼úe judec─âtore┼čti, apare ca evident c─â obiectul criticii ├«l constituie motivarea celor dou─â decizii. Prin urmare, sesizarea Pre┼čedintelui Rom├óniei de a supune cenzurii instan┼úei de contencios constitu┼úional deciziile Sec┼úiilor Unite ale ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ├«n solu┼úionarea recursurilor ├«n interesul legii echivaleaz─â cu solicitarea efectu─ârii unui control de legalitate a solu┼úiei ┼či a argumentelor unei asemenea hot─âr├óri judec─âtore┼čti, care, ├«n esen┼ú─â, reprezint─â tocmai forma concret─â de realizare a roiului constitu┼úional ┼či de exercitare a competen┼úei legale ce revine ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, potrivit art.126 alin.(3) din Constitu┼úie. Or, o atare sesizare este inadmisibil─â, ├«ntruc├ót contravine principiilor statului de drept, autorit─â┼úii de lucru judecat, principiului stabilit─â┼úii raporturilor juridice, precum ┼či principiilor interna┼úionale cuprinse ├«n Conven┼úia pentru ap─ârarea drepturilor omului ┼či a libert─â┼úilor fundamentale.
Pe de alt─â parte, reprezentantul ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie pune ├«n discu┼úie admisibilitatea sesiz─ârii ┼či sub aspectul lipsei temeiului constitu┼úional cu privire la dreptul Pre┼čedintelui Rom├óniei de a sesiza Curtea Constitu┼úional─â, ├«n aceast─â cauz─â, cu cererea de
constatare a conflictului juridic de natur─â constitu┼úional─â dintre autoritatea judec─âtoreasc─â ┼či cea legislativ─â, ├«n condi┼úiile ├«n care Pre┼čedintele nu are calitatea de parte implicat─â ├«n conflict.
Se sus┼úine c─â, ├«ntruc├ót autorul sesiz─ârii ├«┼či legitimeaz─â cererea pe dispozi┼úiile art.80 alin.(2) din Constitu┼úie, potrivit c─ârora "Pre┼čedintele Rom├óniei vegheaz─â la respectarea Constitu┼úiei ┼či la buna func┼úionare a autorit─â┼úilor publice", se impune a eviden┼úia c─â legiuitorul constituant a ├«n┼úeles s─â circumstan┼úieze modalitatea de ├«nf─âptuire a rolului Pre┼čedintelui, prev─âz├ónd c─â, "├Än acest scop, Pre┼čedintele exercit─â func┼úia de mediere Intre puterile statului, precum ┼či ├«ntre stat ┼či societate". Or, ├«n cauza de fa┼ú─â, Pre┼čedintele nu a efectuat nicio mediere prealabil─â ├«ntre p─âr┼úile pretinse a se afla ├«n conflict, astfel c─â transferul atribu┼úiei sale c─âtre Curtea Constitu┼úional─â nu poate fi re┼úinut ca temei legal de sesizare a acesteia din urm─â cu solu┼úionarea unui eventual conflict ├«ntre autorit─â┼úi.
├Än situa┼úia ├«n care Curtea Constitu┼úional─â nu va re┼úine motivele de inadmisibilitate ale sesiz─ârii formulate de Pre┼čedintele Rom├óniei, reprezentantul ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie pune concluzii de respingere a acesteia, sus┼úin├ónd inexisten┼úa unui conflict juridic ├«ntre autoritatea judec─âtoreasc─â ┼či cea legiuitoare.
Astfel, prin Legea nr.45/2007 pentru aprobarea Ordonan┼úei de urgen┼ú─â a Guvernului nr.27/2006 privind salarizarea ┼či alte drepturi ale judec─âtorilor, procurorilor ┼či altor categorii de personal din sistemul justi┼úiei, lege publicat─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I, nr.169 din 9 martie 2007, Parlamentul a reintrodus sporul pentru vechime ├«n munc─â calculat la indemniza┼úia de ├«ncadrare brut─â lunar─â, corespunz─âtor timpului efectiv lucrat ├«n program normal de lucru, pentru judec─âtori, procurori, personalul asimilat acestora ┼či magistra┼úi-asisten┼úi.
Mai mult, prin adoptarea Ordonan┼úei de urgen┼ú─â a Guvernului nr.75/2008, publicat─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I, nr.462 din 20 iunie 2008, aprobat─â prin Legea nr.76/2009, publicat─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I, nr.231 din 8 aprilie 2009, autoritatea legiuitoare a stabilit o serie de m─âsuri pentru solu┼úionarea unor aspecte financiare ├«n sistemul justi┼úiei, ┼či anume e┼čalonarea pl─â┼úii sumelor prev─âzute ├«n titlurile executorii emise p├ón─â la intrarea ├«n vigoare a ordonan┼úei de urgen┼ú─â, av├ónd ca obiect acordarea unor drepturi de natur─â salarial─â stabilite ├«n favoarea personalului din sistemul justi┼úiei.
A┼ča fiind, problemele existente cu privire la unele drepturi de natur─â salarial─â ale judec─âtorilor, procurorilor ┼či altor categorii de personal din sistemul justi┼úiei au fost tran┼čate prin interven┼úia legiuitorului, astfel c─â ├«n prezent nu se poate sus┼úine existen┼úa unui conflict ├«ntre cele dou─â autorit─â┼úi.
├Än fine, referitor la argumentele re┼úinute de ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ├«n motivarea deciziilor pronun┼úate, se arat─â c─â, ├«n temeiul art.11 ┼či 20 din Constitu┼úie, potrivit dreptului comunitar, instan┼úele de judecat─â, ├«n solu┼úionarea cauzelor concrete ┼či ├«n exercitarea controlului de legalitate, pot ├«nl─âtura de la aplicare un text de lege din dreptul intern care ├«ncalc─â o norm─â sau un principiu de drept european.
De asemenea, verificarea constitu┼úionalit─â┼úii ┼či solu┼úionarea excep┼úiei de neconstitu┼úionalitate av├ónd ca obiect norme abrogate ├«n prezent revin, prin interpretarea per a contrario a dispozi┼úiilor art.147 alin.(1), cu referire la art.126 alin.(1) din Constitu┼úie, instan┼úelor judec─âtore┼čti, ├«n virtutea principiului plenitudinii de jurisdic┼úie ├«n solu┼úionarea cauzelor ├«n care au fost corect ├«nvestite. O alt─â interpretare a textelor legale ┼či constitu┼úionale, coroborat─â cu lipsa de competen┼ú─â a Cur┼úii Constitu┼úionale ├«n materia controlului de constitu┼úionalitate a normelor juridice care nu mai sunt ├«n vigoare, consacrat─â printr-o jurispruden┼ú─â constant─â a acestei jurisdic┼úii, ar echivala cu negarea realiz─ârii unui atare control ┼či lipsirea de con┼úinut a principiului suprema┼úiei Constitu┼úiei.
├Än continuare, a luat cuv├óntul reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii, care apreciaz─â c─â sesizarea formulat─â de Pre┼čedintele Rom├óniei este inadmisibil─â.
├Än primul r├ónd, art.146 lit.e) din Constitu┼úie reglementeaz─â cadrul procesual al solu┼úion─ârii conflictelor juridice de natur─â constitu┼úional─â, stabilind subiectele de drept ├«ndrituite s─â sesizeze Curtea Constitu┼úional─â ├«n cazul ├«n care s-ar afla ├«ntr-un conflict pozitiv sau negativ de competen┼úe. Or, ├«n condi┼úiile ├«n care sesizarea Pre┼čedintelui nu se refer─â la una dintre atribu┼úiile sale, presupus a fi nesocotite de c─âtre o alt─â autoritate, ci vizeaz─â un conflict de competen┼úe al unor ter┼úe autorit─â┼úi publice, cererea adresat─â Cur┼úii s-a realizat cu dep─â┼čirea competen┼úelor sale. Pe de alt─â parte, Pre┼čedintele nu ┼či-a respectat obliga┼úia constitu┼úional─â de a media presupusul conflict dintre autorit─â┼úi, a┼ča cum prev─âd dispozi┼úiile art.80 alin.(2) din Constitu┼úie.
├Än al doilea r├ónd, prin sesizare se tinde la crearea unei noi c─âi de atac extraordinare, nereglementat─â de lege, prin care s─â se repun─â ├«n discu┼úie hot─âr├óri judec─âtore┼čti definitive ┼či
irevocabile. Or, cenzurarea acestor hotărâri care au putere de lege, în virtutea principiului "res iudicata pro veritatae habetur", de către Curtea Constituţională, în temeiul prevederilor art.146 lit.e) din Constituţie, este inadmisibilă.
├Än continuare, pre┼čedintele Cur┼úii Constitu┼úionale d─â cuv├óntul reprezentantului Camerei Deputa┼úilor, care solicit─â Cur┼úii Constitu┼úionale s─â constate existen┼úa conflictului juridic de natur─â constitu┼úional─â ├«ntre autoritatea judec─âtoreasc─â ┼či cea legiuitoare, motivat de ├«mprejurarea c─â ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, prin pronun┼úarea unor decizii ├«n materia drepturilor salariale ale judec─âtorilor, procurorilor ┼či altor categorii de personal din sistemul justi┼úiei, a creat norme de drept material care au produs efecte grave asupra bugetului de stat. Reglement├ónd norme juridice cu putere de lege, instan┼úa suprem─â ┼či-a dep─â┼čit atribu┼úiile prev─âzute de Constitu┼úie, intr├ónd ├«ntr-un conflict pozitiv de competen┼úe cu autoritatea legiuitoare.
Cu privire la solu┼úionarea conflictului juridic provocat de deciziile ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, reprezentantul Camerei Deputa┼úilor consider─â c─â se impune reanalizarea rolului judec─âtorului instan┼úelor de drept comun, precum ┼či al autorit─â┼úii de lucru judecat a celor statuate printr-o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â, prin prisma competen┼úei Cur┼úii Constitu┼úionale consacrate de art.146 lit.e) din Constitu┼úie. Astfel, date fiind efectele grave ale deciziilor pronun┼úate de ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, decizia Cur┼úii Constitu┼úionale prin care se constat─â existen┼úa conflictului juridic poate constitui un posibil temei pentru ini┼úierea procedurii revizuirii hot─âr├órilor judec─âtore┼čti definitive ┼či irevocabile pronun┼úate anterior acestei decizii.
Pe de alt─â parte, ├«n vederea evit─ârii pe viitor a unor asemenea conflicte, autoritatea legiuitoare trebuie s─â adopte acte normative care s─â respecte cerin┼úele de acurate┼úe ┼či previzibilitate specifice normelor de drept.
Reprezentantul Guvernului solicit─â admiterea sesiz─ârii Pre┼čedintelui Rom├óniei. ├Än motivare se arat─â c─â, la nivelul Guvernului, s-au desf─â┼čurat o serie de ├«nt├ólniri ├«ntre reprezentan┼úii autorit─â┼úilor aflate ├«n conflict, astfel c─â nu se poate sus┼úine c─â medierea prealabil─â declan┼č─ârii procedurii ├«n fa┼úa Cur┼úii Constitu┼úionale nu s-a realizat.
├Än ceea ce prive┼čte calitatea de parte implicat─â ├«n conflict, aceasta se ├«ntemeiaz─â pe dispozi┼úiile art.102 alin.(1) din Constitu┼úie, potrivit c─ârora Guvernul asigur─â realizarea politicii interne a ┼ú─ârii, potrivit programului de guvernare acceptat de Parlament.
├Än sus┼úinerea existen┼úei conflictului juridic de natur─â constitu┼úional─â, reprezentantul Guvernului apreciaz─â c─â, prin deciziile pronun┼úate de ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie privind solu┼úionarea unor recursuri ├«n interesul legii, s-a creat un nou sistem de salarizare, cu ├«nc─âlcarea prevederilor ├«n vigoare care reglementau ca form─â unic─â de remunerare o indemniza┼úie ├«n care erau ├«nglobate sporurile salariale existente ├«n prealabil, dar abrogate prin Ordonan┼úa Guvernului nr.83/2000. Astfel, pronun┼ú├ónd deciziile nr.XXXVI/2007 ┼či nr.XXI/2008 prin care s-au creat drepturi colective, ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie s-a subrogat ├«n competen┼úa legiuitorului ┼či a modificat politica de salarizare a unor categorii profesionale, ├«mprejurare ce a generat grave prejudicii asupra bugetului de stat, inechit─â┼úi ├«ntre salaria┼úii bugetari ┼či, implicit, tensiuni sociale.
├Än consecin┼ú─â, Guvernul apreciaz─â c─â remedierea aspectelor expuse s-ar realiza prin desfiin┼úarea hot─âr├órilor judec─âtore┼čti pronun┼úate cu dep─â┼čirea competen┼úelor constitu┼úionale.
├Än replic─â la cele afirmate de reprezentan┼úii Camerei Deputa┼úilor ┼či Guvernului, reprezentantul ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie arat─â c─â, potrivit legisla┼úiei europene ┼či jurispruden┼úei Cur┼úii Europene a Drepturilor Omului, interven┼úia legiuitorului ├«n materia politicii salariale a magistra┼úilor, ┼či anume mic┼čorarea indemniza┼úiei acestora, pe de o parte, sau ├«n materia c─âilor de atac ├«mpotriva hot─âr├órilor judec─âtore┼čti definitive ┼či irevocabile, pe de alt─â parte, nu poate opera f─âr─â a se aduce atingere principiilor statului de drept, respectiv dreptului la un proces echitabil.

CURTEA,

examin├ónd cererea de solu┼úionare a conflictului juridic de natur─â constitu┼úional─â dintre autoritatea judec─âtoreasc─â, pe de o parte, ┼či Parlamentul Rom├óniei ┼či Guvernul Rom├óniei, pe de alt─â parte, punctele de vedere ale ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, Consiliului Superior al Magistraturii, Camerei Deputa┼úilor ┼či Guvernului, sus┼úinerile reprezentan┼úilor ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, Consiliului Superior al Magistraturii, Camerei Deputa┼úilor ┼či Guvernului, raportul ├«ntocmit de judec─âtorul-raportor, prevederile Constitu┼úiei ┼či ale Legii nr.47/1992 privind organizarea ┼či func┼úionarea Cur┼úii Constitu┼úionale, re┼úine urm─âtoarele:
├Än ceea ce prive┼čte admisibilitatea sesiz─ârii:
├Än conformitate cu dispozi┼úiile art.146 lit.e) din Constitu┼úie, Curtea Constitu┼úional─â "solu┼úioneaz─â conflictele juridice de natur─â constitu┼úional─â dintre autorit─â┼úile publice". ├Än acest sens, autorit─â┼úi publice care ar putea fi implicate ├«ntr-un conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â sunt numai cele cuprinse ├«n titlul III din Constitu┼úie, ┼či anume: Parlamentul, alc─âtuit din Camera Deputa┼úilor ┼či Senat, Pre┼čedintele Rom├óniei, ca autoritate public─â unipersonal─â, Guvernul, organele administra┼úiei publice centrale ┼či ale administra┼úiei publice locale, precum ┼či organele autorit─â┼úii judec─âtore┼čti. Pentru exercitarea competen┼úei prev─âzute de Constitu┼úie, Curtea este sesizat─â la cererea "Pre┼čedintelui Rom├óniei, a unuia dintre pre┼čedin┼úii celor dou─â Camere, a primului-ministru sau a pre┼čedintelui Consiliului Superior al Magistraturii". Subiectele de drept pe care Legea fundamental─â le ├«ndrituie┼čte a sesiza Curtea sunt limitativ prev─âzute, dispozi┼úia constitu┼úional─â nedisting├ónd dup─â cum autorit─â┼úile pe care le reprezint─â sunt sau nu p─âr┼úi ├«n conflictul cu care sesizeaz─â Curtea.
Prin urmare, Curtea constat─â c─â Pre┼čedintele Rom├óniei este ├«n drept s─â formuleze cererea cu privire la solu┼úionarea conflictului juridic de natur─â constitu┼úional─â dintre autoritatea judec─âtoreasc─â, pe de o parte, ┼či Parlamentul Rom├óniei ┼či Guvernul Rom├óniei, pe de alt─â parte, de┼či nu este parte ├«n acest conflict.
Curtea constat─â c─â a fost legal sesizat─â ┼či este competent─â, potrivit art.146 lit.e) din Constitu┼úie, precum ┼či ale art.1, 10, 34 ┼či 35 din Legea nr.47/1992, s─â se pronun┼úe asupra conflictului juridic de natur─â constitu┼úional─â dintre autorit─â┼úile publice.
Prin cererea formulat─â se solicit─â Cur┼úii Constitu┼úionale s─â constate existen┼úa unui conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â generat de modul ├«n care ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ├«n┼úelege s─â-┼či exercite prerogativele constitu┼úionale ├«n solu┼úionarea recursurilor ├«n interesul legii av├ónd ca obiect acordarea unor drepturi de natur─â salarial─â, prin crearea de norme juridice, prerogativ─â ce apar┼úine Parlamentului ┼či, ├«n anumite situa┼úii strict delimitate de Constitu┼úie, Guvernului.
Astfel, prima este Decizia nr.XXXVI din 7 mai 2007 privind recursul ├«n interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe l├óng─â ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, cu privire la aplicarea dispozi┼úiilor art.33 alin.(1) din Legea nr.50/1996 privind salarizarea ┼či alte drepturi ale personalului din organele autorit─â┼úii judec─âtore┼čti, republicat─â, cu modific─ârile ulterioare, ├«n raport cu prevederile art.I pct.32 din Ordonan┼úa Guvernului nr.83/2000 pentru modificarea ┼či completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea ┼či alte drepturi ale personalului din organele autorit─â┼úii judec─âtore┼čti, art.50 din Ordonan┼úa de urgen┼ú─â a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea ┼či alte drepturi ale magistra┼úilor ┼či ale art.6 alin.(1) din Ordonan┼úa de urgen┼ú─â a Guvernului nr.160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Cur┼úii de Conturi, ├«n materia sporului pentru vechime ├«n munc─â ├«n cazul judec─âtorilor, procurorilor ┼či celorlal┼úi magistra┼úi, precum ┼či al persoanelor care au ├«ndeplinit func┼úia de judec─âtor financiar, procuror financiar sau de controlor financiar ├«n cadrul Cur┼úii de Conturi a Rom├óniei, decizie prin care ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, constituit─â ├«n Sec┼úii Unite, a decis c─â "Judec─âtorii, procurorii ┼či ceilal┼úi magistra┼úi, precum ┼či persoanele care au ├Ändeplinit func┼úia de judec─âtor financiar, procuror financiar sau de controlor financiar ├«n cadrul Cur┼úii de Conturi a Rom├óniei beneficiau ┼či de sporul pentru vechime ├«n munc─â, ├«n cuantumul prev─âzut de lege".
A doua decizie este Decizia nr.XXI din 10 martie 2008 pentru examinarea recursului ├«n interesul legii privind interpretarea ┼či aplicarea dispozi┼úiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea ┼či alte drepturi ale personalului din organele autorit─â┼úii judec─âtore┼čti, republicat─â, ├«n raport cu prevederile art.I pct.42 din Ordonan┼úa Guvernului nr.83/2000 pentru modificarea ┼či completarea Legii nr.50/1996, aprobat─â prin Legea nr.334/2001, referitor la sporul de risc ┼či suprasolicitare neuropsihic─â, ├«n cuantum de 50% din salariul de baz─â brut lunar, pentru judec─âtori, procurori ┼či personalul auxiliar de specialitate din cadrul instan┼úelor ┼či parchetelor, decizie prin care instan┼úa suprem─â a hot─âr├ót c─â, "├Än interpretarea ┼či aplicarea unitar─â a dispozi┼úiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea ┼či alte drepturi ale personalului din organele autorit─â┼úii judec─âtore┼čti, republicat─â, constat─â c─â judec─âtorii, procurorii, magistra┼úii-asisten┼úi, precum ┼či personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc ┼či suprasolicitare neuropsihic─â, calculat la indemniza┼úia brut─â lunar─â, respectiv salariul de baz─â brut lunar, ┼či dup─â intrarea ├«n vigoare a Ordonan┼úei Guvernului nr.83/2000, aprobat─â prin Legea nr.334/2001".
Potrivit art.329 alin.3 din Codul de procedur─â civil─â, "dezlegarea dat─â problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instan┼úe", astfel c─â, aplic├ónd cele dou─â decizii ale ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, instan┼úele judec─âtore┼čti au pronun┼úat hot─âr├óri prin care au fost acordate persoanelor ├«ndrept─â┼úite sporul pentru vechimea ├«n munc─â ┼či sporul pentru risc ┼či suprasolicitare neuropsihic─â.
├Än ceea ce prive┼čte no┼úiunea de conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â dintre autorit─â┼úi publice, Curtea Constitu┼úional─â constat─â c─â prin Decizia nr.53 din 28 ianuarie 2005, publicat─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I, nr.144 din 17 februarie 2005, a statuat c─â acesta presupune "acte sau ac┼úiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe ├«┼či arog─â puteri, atribu┼úii sau competen┼úe, care, potrivit Constitu┼úiei, apar┼úin altor autorit─â┼úi publice, ori omisiunea unor autorit─â┼úi publice, const├ónd ├«n declinarea competen┼úei sau ├«n refuzul de a ├«ndeplini anumite acte care intr─â ├«n obliga┼úiile lor".
A┼čadar, conflictul juridic de natur─â constitu┼úional─â se poate declan┼ča ├«ntre dou─â sau mai multe autorit─â┼úi ┼či poate privi con┼úinutul ori ├«ntinderea atribu┼úiilor lor decurg├ónd din Constitu┼úie, ceea ce ├«nseamn─â c─â acestea sunt conflicte de competen┼ú─â, pozitive sau negative, ┼či care pot crea blocaje institu┼úionale.
Pentru solu┼úionarea cererii ce formeaz─â obiectul dosarului de fa┼ú─â, Curtea Constitu┼úional─â trebuie s─â se raporteze la textele din Legea fundamental─â incidente pentru a determina competen┼úa celor dou─â autorit─â┼úi implicate: autoritatea judec─âtoreasc─â, reprezentat─â de ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, pe de o parte, ┼či Parlamentul Rom├óniei ┼či Guvernul Rom├óniei, pe de alt─â parte.
├Än ceea ce prive┼čte puterea legislativ─â, ├«n temeiul art.61 alin.(1) din Constitu┼úie, "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului rom├ón ┼či unica autoritate legiuitoare a ┼ú─ârii."
Pe l├óng─â monopolul legislativ al Parlamentului, Constitu┼úia, ├«n art.115, consacr─â delegarea legislativ─â, ├«n virtutea c─âreia Guvernul poate emite ordonan┼úe simple sau de urgen┼ú─â. Astfel, transferul unor atribu┼úii legislative c─âtre autoritatea executiv─â se realizeaz─â printr-un act de voin┼ú─â al Parlamentului ori, pe cale constitu┼úional─â, ├«n situa┼úii extraordinare, ┼či numai sub control parlamentar.
Potrivit art.124 din Constitu┼úie: "(1) Justi┼úia se ├«nf─âptuie┼čte ├«n numele legii.
(2) Justi┼úia este unic─â, impar┼úial─â ┼či egal─â pentru to┼úi.
(3) Judec─âtorii sunt independen┼úi ┼či se supun numai legii."
Sensul art.124 alin.(1) este acela c─â organele care ├«nf─âptuiesc justi┼úia ┼či care, potrivit art.126 alin.(1) din Constitu┼úie, sunt instan┼úele judec─âtore┼čti trebuie s─â respecte legea, de drept material sau procesual, aceasta fiind cea care determin─â comportamentul persoanelor fizice ┼či juridice ├«n circuitul civil ┼či ├«n sfera public─â. Dispozi┼úia consacr─â principiul legalit─â┼úii actului de justi┼úie ┼či trebuie corelat─â cu prevederea art.16 alin.(2) din Constitu┼úie care prevede c─â "Nimeni nu este mai presus de lege" ┼či cu cea a art.124 alin.(3) din Constitu┼úie, care prevede alte dou─â principii constitu┼úionale: independen┼úa judec─âtorului ┼či supunerea lui numai legii. Aceste dispozi┼úii guverneaz─â activitatea instan┼úelor judec─âtore┼čti ┼či fixeaz─â pozi┼úia lor fa┼ú─â de lege. Este unanim acceptat c─â atribu┼úiile judec─âtorului implic─â identificarea normei aplicabile, analiza con┼úinutului s─âu ┼či o necesar─â adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, astfel ├«nc├ót legiuitorul aflat ├«n imposibilitate de a prevedea toate situa┼úiile juridice las─â judec─âtorului, ├«nvestit cu puterea de a spune dreptul, o parte din ini┼úiativ─â. Astfel, ├«n activitatea sa de interpretare a legii, judec─âtorul trebuie s─â realizeze un echilibru ├«ntre spiritul ┼či litera legii, ├«ntre exigen┼úele de redactare ┼či scopul urm─ârit de legiuitor, f─âr─â a avea competen┼úa de a legifera, prin substituirea autorit─â┼úii competente ├«n acest domeniu.
├Än temeiul art.126 alin.(3) din Constitu┼úie, "├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie asigur─â interpretarea ┼či aplicarea unitar─â a legii de c─âtre celelalte instan┼úe judec─âtore┼čti, potrivit competen┼úei sale". Prevederea legal─â care stabile┼čte competen┼úa ├«n aceast─â materie o constituie art.329 din Codul de procedur─â civil─â, potrivit c─âruia "Procurorul general al Parchetului de pe l├óng─â ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, din oficiu sau la cererea ministrului justi┼úiei, precum ┼či colegiile de conducere ale cur┼úilor de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea ┼či aplicarea unitar─â a legii pe ├«ntreg teritoriul Rom├óniei, s─â cear─â ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie s─â se pronun┼úe asupra chestiunilor de drept care au fost solu┼úionate diferit de instan┼úele judec─âtore┼čti.
Deciziile prin care se solu┼úioneaz─â sesiz─ârile se pronun┼ú─â de Sec┼úiile Unite ale ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ┼či se public─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I.
Solu┼úiile se pronun┼ú─â numai ├«n interesul legii, nu au efect asupra hot─âr├órilor judec─âtore┼čti examinate ┼či nici cu privire la situa┼úia p─âr┼úilor din acele procese. Dezlegarea dat─â problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instan┼úe".
Cu privire la aceast─â competen┼ú─â a ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, Curtea Constitu┼úional─â s-a pronun┼úat, de exemplu, prin Decizia nr.1.014 din 8 noiembrie 2007, publicat─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I, nr.816 din 29 noiembrie 2007. Curtea a re┼úinut c─â scopul reglement─ârii ├«l constituie "promovarea unei corecte interpret─âri a normelor juridice ├«n vigoare, iar nu elaborarea unor noi norme", astfel c─â "nu se poate considera c─â deciziile pronun┼úate de Sec┼úiile Unite ale ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ├«n asemenea recursuri ar reprezenta o atribu┼úie care vizeaz─â domeniul legifer─ârii. [...] Prin textul de lege criticat de autorul excep┼úiei, legiuitorul, av├ónd ├«n vedere pozi┼úia ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ├«n sistemul instan┼úelor judec─âtore┼čti, precum ┼či rolul s─âu prev─âzut ├«n art.329 din Codul de procedur─â civil─â, a instituit obligativitatea interpret─ârii date de aceasta, ├«n scopul aplic─ârii unitare de c─âtre instan┼úele judec─âtore┼čti a unui text de lege, f─âr─â ca astfel instan┼úa suprem─â s─â se substituie Parlamentului, unica putere legiuitoare ├«n stat".
Curtea a mai re┼úinut, pe de alt─â parte, c─â "interpretarea legilor este o opera┼úiune ra┼úional─â, utilizat─â de orice subiect de drept, ├«n vederea aplic─ârii ┼či respect─ârii legii, av├ónd ca scop clarificarea ├«n┼úelesului unei norme juridice sau a c├ómpului s─âu de aplicare. Instan┼úele judec─âtore┼čti interpreteaz─â legea, ├«n mod necesar, ├«n procesul solu┼úion─ârii cauzelor cu care au fost ├«nvestite, interpretarea fiind faza indispensabil─â procesului de aplicare a legii. ┬źOric├ót de clar ar fi textul unei dispozi┼úii legale - se arat─â ├«ntr-o hot─âr├óre a Cur┼úii Europene a Drepturilor Omului (Cauza C.R. contra Regatului Unit, 1995) - ├«n orice sistem juridic exist─â, ├«n mod inevitabil, un element de interpretare judiciar─â [...]┬╗. Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplic─âri diferite ale legii ├«n practica instan┼úelor de judecat─â. Pentru a se elimina posibilele erori ├«n calificarea juridic─â a unor situa┼úii de fapt ┼či pentru a se asigura aplicarea unitar─â a legii ├«n practica tuturor instan┼úelor de judecat─â, a fost creat─â de legiuitor institu┼úia recursului ├«n interesul legii. Decizia de interpretare pronun┼úat─â ├«n asemenea cazuri nu este extra legem ┼či, cu at├ót mai mult, nu poate fi contra legem".
De asemenea, Curtea a mai constatat c─â "institu┼úia recursului ├«n interesul legii confer─â judec─âtorilor instan┼úei supreme dreptul de a da o anumit─â interpretare, unific├ónd astfel diferen┼úele de interpretare ┼či de aplicare a aceluia┼či text de lege de c─âtre instan┼úele inferioare. Asemenea solu┼úii interpretative, constante ┼či unitare, care nu privesc anumite p─âr┼úi ┼či nici nu au efect asupra solu┼úiilor anterior pronun┼úate, ce au intrat ├«n puterea lucrului judecat, sunt invocate ├«n doctrin─â ca ┬źprecedente judiciare┬╗ (...). De altfel (...), potrivit art.329 alin.2 din Codul de procedur─â civil─â, deciziile pronun┼úate de Sec┼úiile Unite ale ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, ca urmare a solu┼úion─ârii recursurilor ├«n interesul legii, se public─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I."
├Än urma analizei con┼úinutului ┼či succesiunii ├«n timp a dispozi┼úiilor legale referitoare la salarizarea ┼či alte drepturi ale judec─âtorilor, procurorilor, magistra┼úilor-asisten┼úi, personalului auxiliar de specialitate, precum ┼či a celor referitoare la salarizarea persoanelor care au ├«ndeplinit func┼úia de judec─âtor financiar, procuror financiar sau de controlor financiar ├«n cadrul Cur┼úii de Conturi a Rom├óniei, precum ┼či a stabilirii competen┼úelor constitu┼úionale ale celor dou─â autorit─â┼úi - legiuitoare ┼či judec─âtoreasc─â, Curtea Constitu┼úional─â constat─â c─â:
Prin Decizia nr.XXXVI din 7 mai 2007, ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, constituit─â ├«n Sec┼úii Unite, statu├ónd c─â "Judec─âtorii, procurorii ┼či ceilal┼úi magistra┼úi, precum ┼či persoanele care au ├«ndeplinit func┼úia de judec─âtor financiar, procuror financiar sau de controlor financiar ├«n cadrul Cur┼úii de Conturi a Rom├óniei beneficiau ┼či de sporul pentru vechime ├«n munc─â, ├«n cuantumul prev─âzut de lege", a acordat beneficiul sporului de vechime ├«n munc─â pentru o perioad─â ├«n care legea nu a prev─âzut acest spor.
Prin Decizia nr.XXI din 10 martie 2008 a hot─âr├ót c─â ÔÇ×judec─âtorii, procurorii, magistra┼úii-asisten┼úi ┼či personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc ┼či suprasolicitare neuropsihic─â, calculat la indemniza┼úia brut─â lunar─â, respectiv salariul de baz─â brut lunar, ┼či dup─â intrarea ├«n vigoare a Ordonan┼úei Guvernului nr.83/2000, aprobat─â prin Legea nr.334/2001".
A┼ča fiind, pronun┼ú├óndu-se asupra recursurilor ├«n interesul legii ├«ntemeiate pe practica neunitar─â a instan┼úelor judec─âtore┼čti cu privire la acordarea unor drepturi salariale ale judec─âtorilor, procurorilor, celorlal┼úi magistra┼úi, judec─âtorilor financiari, procurorilor financiari, controlorilor financiari sau personalului auxiliar de specialitate din cadrul instan┼úelor ┼či parchetelor, ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie nu s-a limitat la a clarifica ├«n┼úelesul unor norme juridice sau a c├ómpului lor de aplicare. Instan┼úa suprem─â, invoc├ónd vicii de tehnic─â legislativ─â - nerespectarea prevederilor Legii nr.24/2000 - sau vicii de neconstitu┼úionalitate - ├«nc─âlcarea normelor privind delegarea legislativ─â -, a repus ├«n vigoare norme care ├«┼či ├«ncetaser─â aplicarea, fiind abrogate prin acte normative ale autorit─â┼úii legiuitoare. ├Äns─â, o atare opera┼úie juridic─â nu poate fi realizat─â dec├ót de autoritatea legiuitoare (Parlament sau Guvern, dup─â caz), unica abilitat─â s─â dispun─â cu privire la solu┼úiile ce se impun ├«n aceast─â materie.
Curtea Constitu┼úional─â a constatat ┼či cu alte ocazii neconstitu┼úionalitatea unor prevederi legale susceptibile de a genera dep─â┼čirea competen┼úelor instan┼úelor judec─âtore┼čti ├«n detrimentul autorit─â┼úii legiuitoare. Este cazul Deciziei nr.818 din 3 iulie 2008, publicat─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I, nr.537 din 16 iulie 2008, prin care au fost declarate neconstitu┼úionale, printre altele, dispozi┼úiile art.27 alin.(1) din Ordonan┼úa Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea ┼či sanc┼úionarea tuturor formelor de discriminare, republicat─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I, nr.99 din 8 februarie 2007, ├«n m─âsura ├«n care din acestea se desprinde ├«n┼úelesul c─â instan┼úele judec─âtore┼čti au competen┼úa s─â anuleze ori s─â refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, consider├ónd c─â sunt discriminatorii, ┼či s─â le ├«nlocuiasc─â cu norme create pe cale judiciar─â sau cu prevederi cuprinse ├«n alte acte normative. "Lu├ónd ├«n considerare ┼či dispozi┼úiile art.27 alin.(1) din ordonan┼ú─â, prin care se instituie dreptul persoanei care se consider─â discriminat─â de a cere instan┼úei de judecat─â, ├«ntre altele, restabilirea situa┼úiei anterioare ┼či anularea situa┼úiei create prin discriminare, deci ┼či a prevederilor cu caracter discriminatoriu, instan┼úa de judecat─â poate s─â ├«n┼úeleag─â - ceea ce s-a ┼či petrecut ├«n una dintre cauzele analizate - c─â are competen┼úa s─â anuleze o dispozi┼úie legal─â pe care o consider─â discriminatorie ┼či, pentru a restabili situa┼úia de echilibru ├«ntre subiectele de drept, s─â instituie ea ├«ns─â┼či o norm─â juridic─â nediscriminatorie sau s─â aplice dispozi┼úii prev─âzute ├«n acte normative aplicabile altor subiecte de drept, ├«n raport cu care persoana care s-a adresat instan┼úei se consider─â discriminat─â.
Un asemenea ├«n┼úeles al dispozi┼úiilor ordonan┼úei, prin care se confer─â instan┼úelor judec─âtore┼čti competen┼úa de a desfiin┼úa norme juridice instituite prin lege ┼či de a crea ├«n locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse ├«n alte acte normative, este evident neconstitu┼úional, ├«ntruc├ót ├«ncalc─â principiul separa┼úiei puterilor, consacrat ├«n art.1 alin.(4) din Constitu┼úie, precum ┼či prevederile art.61 alin.(1), ├«n conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ┼ú─ârii.
├Än virtutea textelor constitu┼úionale men┼úionate, Parlamentul ┼či, prin delegare legislativ─â, ├«n condi┼úiile art.115 din Constitu┼úie, Guvernul au competen┼úa de a institui, modifica ┼či abroga norme juridice de aplicare general─â. Instan┼úele judec─âtore┼čti nu au o asemenea competen┼ú─â, misiunea lor constitu┼úional─â fiind aceea de a realiza justi┼úia - art.126 alin.(1) din Legea fundamental─â -, adic─â de a solu┼úiona, aplic├ónd legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existen┼úa, ├«ntinderea ┼či exercitarea drepturilor lor subiective."
Prin urmare, Curtea Constitu┼úional─â constat─â existen┼úa unui conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â ├«ntre autoritatea judec─âtoreasc─â, pe de o parte, ┼či Parlamentul Rom├óniei ┼či Guvernul Rom├óniei, pe de alt─â parte.
Odat─â constatat acest conflict, Curtea Constitu┼úional─â, ├«n virtutea dispozi┼úiilor art.142 alin.(1) din Constitu┼úie, potrivit c─ârora ea "este garantul suprema┼úiei Constitu┼úiei", are obliga┼úia s─â solu┼úioneze conflictul, ar─ât├ónd conduita ├«n acord cu prevederile constitu┼úionale la care autorit─â┼úile publice trebuie s─â se conformeze. ├Än acest sens, Curtea are ├«n vedere prevederile art.1 alin.(3) din Constitu┼úie, ├«n conformitate cu care "Rom├ónia este stat de drept, democratic ┼či social, ├«n care demnitatea omului, drepturile ┼či libert─â┼úile cet─â┼úenilor, libera dezvoltare a personalit─â┼úii umane, dreptatea ┼či pluralismul politic reprezint─â valori supreme, ├«n spiritul tradi┼úiilor democratice ale poporului rom├ón ┼či idealurilor Revolu┼úiei din decembrie 1989, ┼či sunt garantate". De aceea, apreciaz─â c─â una dintre condi┼úiile realiz─ârii obiectivelor fundamentale ale statului rom├ón, definite ├«n textul citat, o constituie buna func┼úionare a autorit─â┼úilor publice, cu respectarea principiilor separa┼úiei ┼či echilibrului puterilor, f─âr─â blocaje institu┼úionale.
Dispozi┼úiile art.146 din Constitu┼úie ┼či ale Legii nr.47/1992 privind organizarea ┼či func┼úionarea Cur┼úii Constitu┼úionale stabilesc competen┼úa material─â a Cur┼úii Constitu┼úionale, ca garant al suprema┼úiei Legii fundamentale, enumer├ónd ├«n mod restrictiv atribu┼úiile jurisdic┼úiei constitu┼úionale.
├Än cauza de fa┼ú─â, sesizarea Cur┼úii pentru ├«ndeplinirea atribu┼úiei referitoare la solu┼úionarea conflictelor juridice de natur─â constitu┼úional─â dintre autorit─â┼úile publice, la analiza conduitei p─âr┼úilor de c─âtre Curte, sub aspectul ├«ndeplinirii competen┼úelor conform prevederilor constitu┼úionale, precum ┼či decizia prin care se stabile┼čte existen┼úa unui conflict ┼či modul de solu┼úionare a acestuia nu pot constitui elementele exercit─ârii unei c─âi de atac, ce ar avea ca scop lipsirea de efecte juridice a unor hot─âr├óri judec─âtore┼čti. Astfel, asimilarea atribu┼úiei prev─âzute de art.146 lit.e) din Constitu┼úie cu efectuarea de c─âtre Curtea Constitu┼úional─â a unui control de legalitate /constitu┼úionalitate asupra hot─âr├órilor judec─âtore┼čti, transform├ónd Curtea ├«ntr-o instan┼ú─â de control judiciar, ar echivala cu o deturnare a dispozi┼úiilor constitu┼úionale privind solu┼úionarea conflictelor juridice ┼či o ├«nc─âlcare flagrant─â a competen┼úei Cur┼úii Constitu┼úionale.
A┼ča fiind, apare ca evident c─â decizia pronun┼úat─â de Curtea Constitu┼úional─â ├«n solu┼úionarea conflictului juridic de natur─â constitu┼úional─â nu poate produce niciun efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronun┼úate de ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ├«n exercitarea atribu┼úiei consacrate de art.329 din Codul de procedur─â civil─â.
De altfel, Curtea a statuat ┼či cu alte ocazii c─â, potrivit competen┼úelor sale, care sunt expres ┼či limitativ prev─âzute de art.146 din Constitu┼úie ┼či de Legea nr.47/1992, aceasta asigur─â, pe calea controlului de constitu┼úionalitate, suprema┼úia Constitu┼úiei ├«n sistemul juridic normativ, nefiind competent─â s─â cenzureze legalitatea unor hot─âr├óri judec─âtore┼čti sau s─â constate c─â acestea sunt lipsite de efecte juridice (Decizia nr.988 din 1 octombrie 2008, publicat─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I, nr.784 din 24 noiembrie 2008).
Potrivit art.147 alin.(4) din Constitu┼úie, "Deciziile Cur┼úii Constitu┼úionale se public─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei. De la data public─ârii, deciziile sunt general obligatorii ┼či au putere numai pentru viitor". Efectul ex nunc al actelor Cur┼úii constituie o aplicare a principiului neretroactivit─â┼úii, garan┼úie fundamental─â a drepturilor constitu┼úionale de natur─â a asigura securitatea juridic─â ┼či ├«ncrederea cet─â┼úenilor ├«n sistemul de drept, o premis─â a respect─ârii separa┼úiei puterilor ├«n stat, contribuind ├«n acest fel la consolidarea statului de drept.
Pe cale de consecinţă, efectele deciziei Curţii nu pot viza decât actele, acţiunile, inacţiunile sau operaţiunile ce urmează a se înfăptui în viitor de către autorităţile publice implicate în conflictul juridic de natură constituţională.
├Än ceea ce prive┼čte autoritatea judec─âtoreasc─â, reprezentat─â de ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, conduita conform─â Constitu┼úiei transpare din cele statuate mai sus, ┼či anume exercitarea competen┼úelor stabilite de lege ├«n conformitate cu prevederile constitu┼úionale referitoare la separa┼úia puterilor ├«n stat ┼či, deci, ab┼úinerea de la orice ac┼úiune care ar avea ca efect subrogarea ├«n atribu┼úiile altei autorit─â┼úi publice. Prin urmare, ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie nu poate s─â instituie, s─â modifice sau s─â abroge norme juridice cu putere de lege ori s─â efectueze controlul de constitu┼úionalitate a acestora.
Referitor la autoritatea legiuitoare, Parlament sau Guvern, dup─â caz, ├«n acord cu jurispruden┼úa constant─â a Cur┼úii Constitu┼úionale ┼či a Cur┼úii Europene a Drepturilor Omului, aceasta are obliga┼úia de a edicta norme care s─â respecte anumite tr─âs─âturi: claritate, precizie, previzibilitate ┼či predictibilitate.
Curtea observ─â c─â at├ót dispozi┼úiile legale care au constituit temeiul pronun┼ú─ârii deciziilor de c─âtre ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, c├ót ┼či ├«ntreg cadrul legislativ referitor la drepturile salariale ale judec─âtorilor, procurorilor, celorlal┼úi magistra┼úi, personalului auxiliar de specialitate, precum ┼či ale persoanelor care au ├«ndeplinit func┼úia de judec─âtor financiar, procuror financiar sau de controlor financiar ├«n cadrul Cur┼úii de Conturi a Rom├óniei, prin modul deficitar de reglementare ┼či redactare, cauzat ├«n mare m─âsur─â de modific─ârile succesive, la intervale prea scurte de timp, nu au corespuns ├«ntotdeauna exigen┼úelor de tehnic─â legislativ─â specifice normelor juridice. Or, referitor la aceste cerin┼úe, Curtea European─â a Drepturilor Omului s-a pronun┼úat ├«n mod constant, statu├ónd c─â "o norm─â este ┬źprevizibil─â┬╗ numai atunci c├ónd este redactat─â cu suficient─â precizie, ├«n a┼ča fel ├«nc├ót s─â permit─â oric─ârei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultan┼ú─â de specialitate - s─â ├«┼či corecteze conduita" (Cauza Rotaru ├«mpotriva Rom├óniei, 2000), iar "[...] cet─â┼úeanul trebuie s─â dispun─â de informa┼úii suficiente asupra normelor juridice aplicabile ├«ntr-un caz dat ┼či s─â fie capabil s─â prevad─â, ├«ntr-o m─âsur─â rezonabil─â, consecin┼úele care pot ap─ârea dintr-
un act determinat. Pe scurt, legea trebuie s─â fie, ├«n acela┼či timp, accesibil─â ┼či previzibil─â" (Cauza Sunday Times ├«mpotriva Regatului Unit, 1979).
A┼ča fiind, Curtea constat─â c─â respectarea normelor de tehnic─â legislativ─â, precum ┼či a prevederilor constitu┼úionale referitoare la delegarea legislativ─â sunt obliga┼úii opozabile ├«n primul r├ónd legiuitorului, primar sau delegat, care este ┼úinut ├«n exercitarea competen┼úelor sale de adoptarea unor norme care s─â corespund─â exigen┼úelor Legii fundamentale ┼či Conven┼úiei pentru ap─ârarea drepturilor omului ┼či a libert─â┼úilor fundamentale.
Pe de alt─â parte, Curtea observ─â c─â solu┼úia pronun┼úat─â prin Decizia ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie nr.XXI din 10 martie 2008 s-a ├«ntemeiat pe constatarea neconstitu┼úionalit─â┼úii dispozi┼úiilor art.I pct.42 din Ordonan┼úa Guvernului nr.83/2000 prin care se abrogaser─â prevederile art.47 din Legea nr.50/1996, referitoare la sporul pentru risc ┼či suprasolicitare neuropsihic─â. Motiva┼úia instan┼úei supreme a fost urm─âtoarea: "Guvernul Rom├óniei nu a fost abilitat prin Legea nr.125/2000 s─â modifice sau s─â completeze Legea nr.56/1996, modificat─â ┼či completat─â prin Ordonan┼úa Guvernului nr.55/1997, aprobat─â cu modific─âri ┼či complet─âri prin Legea nr.126/2000, publicat─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I, nr.333 din 18 iulie 2000, totu┼či, prin art.IX alin.(2) paragraful 1 din Ordonan┼úa Guvernului nr.83/2000 s-au abrogat dispozi┼úiile art.231 din Legea nr.56/1996.
├Än acest fel, prin emiterea Ordonan┼úei Guvernului nr.83/2000 au fost dep─â┼čite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul Rom├óniei, ├«nc─âlc├óndu-se astfel dispozi┼úiile art.108 alin.(3), cu referire la art.73 alin.(1) din Constitu┼úia Rom├óniei. [...]
Abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 nu poate fi asimilat─â modific─ârii unui act normativ.
Sub acest aspect, norma de nivel inferior, ├«n spe┼ú─â art.I pct.42 din Ordonan┼úa Guvernului nr.83/2000, lege ordinar─â, prin care a fost abrogat art.47 din Legea nr.50/1996 ┼či art.IX alin.(2) paragraful 1 din Ordonan┼úa Guvernului nr.83/2000 prin care a fost abrogat art.231 din Legea nr.56/1996, modificat─â ┼či completat─â, contravine art.81 din Legea nr.92/1992, modificat─â ┼či completat─â, lege organic─â."
Pentru a-┼či stabili competen┼úa cu privire la constatarea neconstitu┼úionalit─â┼úii dispozi┼úiilor vizate, ├Änalta Curte a statuat c─â "neconstitu┼úionalitatea abrog─ârii dispozi┼úiilor art.47 din Legea nr.50/1996, republicat─â, ┼či ale art.231 din Legea nr.56/1996, modificat─â ┼či completat─â, prin art.1 pct.42, respectiv prin art.IX alin.(2) din Ordonan┼úa Guvernului nr.83/2000 - norme abrogate ├«n prezent -, poate fi invocat─â numai pe calea excep┼úiei de neconstitu┼úionalitate ridicate ├«n fa┼úa instan┼úelor judec─âtore┼čti.
Curtea Constitu┼úional─â are ├«ns─â ├«n competen┼ú─â numai controlul de constitu┼úionalitate al dispozi┼úiilor din legile ┼či ordonan┼úele ├«n vigoare, iar verificarea constitu┼úionalit─â┼úii ┼či solu┼úionarea excep┼úiei de neconstitu┼úionalitate av├ónd ca obiect norme abrogate ├«n prezent revin, prin interpretarea per a contrario a art.147 alin.(1), cu referire la art.126 alin.(1) din Constitu┼úie, instan┼úelor judec─âtore┼čti. [...]
├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie constat─â c─â instan┼úele judec─âtore┼čti pot s─â se pronun┼úe asupra regularit─â┼úii actului de abrogare ┼či a aplicabilit─â┼úii ├«n continuare a normei abrogate ├«n condi┼úiile precizate mai sus, ├«n virtutea principiului plenitudinii de jurisdic┼úie ├«n recursul cu a c─ârui solu┼úionare a fost corect ├«nvestit─â."
├Äntruc├ót, a┼ča cum s-a ar─âtat mai sus, deciziile pronun┼úate de instan┼úa suprem─â ├«n judecarea recursurilor ├«n interesul legii au putere obligatorie pentru instan┼úe, Curtea Constitu┼úional─â constat─â c─â ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie a adoptat teza cu valoare de principiu ┼či aplicabilitate general─â, potrivit c─âreia instan┼úele judec─âtore┼čti se pot pronun┼úa asupra constitu┼úionalit─â┼úii dispozi┼úiilor abrogate, ├«n virtutea principiului plenitudinii de jurisdic┼úie ├«n cauzele cu a c─âror solu┼úionare au fost ├«nvestite. Astfel, verificarea constitu┼úionalit─â┼úii ┼či solu┼úionarea excep┼úiei de neconstitu┼úionalitate av├ónd ca obiect norme abrogate revin, prin interpretarea per a contrario a art.147 alin.(1), cu referire la art.126 alin.(1) din Constitu┼úie, instan┼úelor judec─âtore┼čti, iar nu Cur┼úii Constitu┼úionale, care, potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992, se poate pronun┼úa numai asupra neconstitu┼úionalit─â┼úii "unei legi sau ordonan┼úe ori a unei dispozi┼úii dintr-o lege sau dintr-o ordonan┼ú─â ├«n vigoare", dispozi┼úie care exclude de iure orice conflict de competen┼ú─â ├«n aceast─â materie.
Referitor la solu┼úia pronun┼úat─â de ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, Curtea Constitu┼úional─â constat─â c─â, potrivit Legii fundamentale, singura autoritate abilitat─â s─â exercite controlul constitu┼úionalit─â┼úii legilor sau ordonan┼úelor este instan┼úa constitu┼úional─â. Prin urmare, nici ├Änalta
Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ┼či nici instan┼úele judec─âtore┼čti sau alte autorit─â┼úi publice ale statului nu au competen┼úa de a controla constitu┼úionalitatea legilor sau ordonan┼úelor, indiferent dac─â acestea sunt sau nu ├«n vigoare.
Av├ónd ├«n vedere considerentele expuse ├«n prezenta decizie, dispozi┼úiile art.1 alin.(3) ┼či (4), art.61 alin.(1), art.80 alin.(2), art.115, art.126 alin.(1), (2) ┼či (3) ┼či ale art.146 lit.e) din Constitu┼úie, precum ┼či prevederile art.11 alin.(1) lit.A.e), art.34 ┼či ale art.35 din Legea nr.47/1992 privind organizarea ┼či func┼úionarea Cur┼úii Constitu┼úionale,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii
DECIDE:

1. Constat─â existen┼úa unui conflict juridic de natur─â constitu┼úional─â ├«ntre autoritatea judec─âtoreasc─â, pe de o parte, ┼či Parlamentul Rom├óniei ┼či Guvernul Rom├óniei, pe de alt─â parte.
2. ├Än exercitarea atribu┼úiei prev─âzute de art.126 alin.(3) din Constitu┼úie, ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie are obliga┼úia de a asigura interpretarea ┼či aplicarea unitar─â a legii de c─âtre toate instan┼úele judec─âtore┼čti, cu respectarea principiului fundamental al separa┼úiei ┼či echilibrului puterilor, consacrat de art.1 alin.(4) din Constitu┼úia Rom├óniei. ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie nu are competen┼úa constitu┼úional─â s─â instituie, s─â modifice sau s─â abroge norme juridice cu putere de lege ori s─â efectueze controlul de constitu┼úionalitate al acestora.
Definitiv─â.
Decizia se comunic─â Pre┼čedintelui Rom├óniei, pre┼čedintelui Camerei Deputa┼úilor, pre┼čedintelui Senatului, primului-ministru al Guvernului, pre┼čedintelui ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, pre┼čedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, precum ┼či procurorului general al Parchetului de pe l├óng─â ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ┼či se public─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 27 mai 2009 ┼či la aceasta au participat: Ioan Vida, pre┼čedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre L─âz─âroiu, Ion Predescu, Pusk├ís Valentin Zolt├ín, Tudorel Toader ┼či Augustin Zegrean, judec─âtori.