Hotarari CEDO

Publicat la 18-07-17

├Än cauza Partidul Comuni┼čtilor (Nepeceri┼čti) ┼či Ungureanu ├«mpotriva Rom├óniei,
Curtea European─â a Drepturilor Omului (Sec┼úia a III-a), statu├ónd ├«n cadrul unei camere formate din domnul B.M. Zupancic, pre┼čedinte, domnii J. Hedigan, L. Caflisch, C. B├«rsan, doamnele A. Guylumyan, R. Jaeger, domnul E. Myjer, judec─âtori, ┼či domnul V. Berger, grefier de sec┼úie,
dup─â ce a deliberat ├«n Camera de consiliu, la datele de 16 decembrie 2003 ┼či 13 ianuarie 2005, pronun┼ú─â urm─âtoarea hot─âr├óre, adoptat─â la aceea┼či dat─â:

PROCEDURA
1. La originea cauzei se afl─â Cererea nr. 46.626/1999 introdus─â ├«mpotriva Rom├óniei, prin care o forma┼úiune politic─â numit─â Partidul Comuni┼čtilor (Nepeceri┼čti) (Partidul comuni┼čtilor care nu au fost membri ai Partidului Comunist Rom├ón, PCN) ┼či un cet─â┼úean al acestui stat, domnul Gheorghe Ungureanu, au sesizat Comisia European─â a Drepturilor Omului (Comisia), la 14 aprilie 1997, ├«n temeiul fostului art. 25 din Conven┼úia pentru ap─ârarea drepturilor ┼či libert─â┼úilor fundamentale ale omului (Conven┼úia).
2. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul guvernamental doamna Roxana Rizoiu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
3. Reclaman┼úii invoc─â faptul c─â respingerea cererii lor viz├ónd ├«nregistrarea PCN ca partid politic, prin Hot─âr├órea Cur┼úii de Apel Bucure┼čti din 28 august 1996, a adus atingere dreptului la liber─â asociere, ├«n temeiul art. 11 din Conven┼úie. Av├ónd ├«n vedere motivele re┼úinute de instan┼úe pentru a refuza ├«nregistrarea, ei se consider─â, de asemenea, victimele unei discrimin─âri ├«ntemeiate pe opiniile lor politice, contrare dispozi┼úiilor art. 14 din Conven┼úie.
4. Cererea a fost transmisă Curţii la data de 1 noiembrie 1998, data intrării în vigoare a Protocolului nr. 11 la Convenţie [art. 5 alin. 2 din Protocolul nr. 11].
5. Cererea a fost repartizată Secţiei a II-a a Curţii [art. 52 alin. (1) din Regulament]. În cadrul acesteia, camera căreia i-a fost încredinţată examinarea cauzei [art. 27 alin. 1 din Convenţie] s-a constituit în conformitate cu art. 26 alin. (1) din Regulament.
6. Prin Hotărârea din 16 decembrie 2003, camera a declarat cererea admisibilă.
7. At├ót reclaman┼úii, c├ót ┼či Guvernul au depus observa┼úii scrise privind fondul cauzei [art. 59 alin. (1) din Regulament].
8. La 1 noiembrie 2004, Curtea a modificat compoziţia secţiilor [art. 25 alin. (1) din Regulament]. Prezenta cerere a fost repartizată Secţiei a III-a reorganizate astfel [art. 52 alin. (1) din Regulament].

ÎN FAPT

I. Circumstanţele cauzei

A. Respingerea cererii de înregistrare PCN
9. Primul reclamant este o forma┼úiune politic─â a c─ârei ├«nregistrare ca partid politic a fost refuzat─â prin Hot─âr├órea din 28 august 1996 a Cur┼úii de Apel Bucure┼čti. Al doilea reclamant este pre┼čedintele acestei forma┼úiuni politice.
10. La 23 martie 1996 are loc, sub pre┼čedin┼úia celui de-al doilea reclamant, Conferin┼úa na┼úional─â de constituire a PCN. Au fost adoptate statutul ┼či programul politic ale forma┼úiunii. Pasajele pertinente ale statutului prev─âd urm─âtoarele:
"[PCN] respect─â suveranitatea na┼úional─â, integritatea teritorial─â a Statului, ordinea de drept ┼či principiile democra┼úiei. El interzice tuturor membrilor s─âi def─âimarea ┼ú─ârii ┼či a na┼úiunii, ├«ndemnul la r─âzboi (...), la ur─â na┼úional─â, rasial─â, de clas─â ori religioas─â, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau violen┼ú─â public─â, precum ┼či manifest─ârile obscene, contrare bunelor moravuri.
[PCN] materializează asocierea liberă a cetăţenilor care militează pentru pluralism politic, susţin principiile statului de drept democratic, fiind promotorii opţiunii de afirmare a propriilor interese, ci nu de negare a altora.


II. Scop
Articolul 1: Comuni┼čtii (nepeceri┼čti) exprim─â, reprezint─â ┼či ap─âr─â interesele politice ale oamenilor muncii, indiferent de etnie, sex, v├órst─â, profesii, convingeri ┼či sentimente.
Sunt oameni ai muncii to┼úi cei care ├«┼či c├ó┼čtig─â existen┼úa prin munc─â de orice fel (...).
Pentru a asigura cre┼čterea necontenit─â a nivelului de trai al celor care muncesc, comuni┼čtii (nepeceri┼čti) ac┼úioneaz─â, ├«n cadrul ┼či cu mijloacele legale, admise ┼či permise tuturor partidelor, pentru cucerirea puterii politice, spre a garanta instaurarea unei societ─â┼úi democratice ┼či umane.

Articolul 20: [PCN] nu este continuator al Partidului Comunist Rom├ón cu care nu are nici o leg─âtur─â; el reprezint─â prelungirea rezisten┼úei antipeceriste de dinainte de 1989. Ini┼úiat ┼či format de c─âtre nepeceri┼čti, [PCN] precizeaz─â c─â nu i se cuvin nici meritele ┼či nici criticile adresate Partidului Comunist Rom├ón."
11. ├Än programul politic, adoptat la 23 martie 1996, PCN afirma c─â are drept obiectiv ap─ârarea intereselor oamenilor muncii ┼či respectarea esen┼úei doctrinei comuniste, care se bazeaz─â pe urm─âtoarele principii fundamentale: neexploatarea unora de c─âtre ceilal┼úi sau de c─âtre stat, dreptatea social─â bazat─â pe munc─â ┼či pe o real─â concuren┼ú─â calitativ─â ┼či adev─ârata democra┼úie capabil─â s─â garanteze drepturile majorit─â┼úii prin alegeri libere, la care s─â fie admise toate curentele politice. Ei depl├óngeau evolu┼úia societ─â┼úii rom├óne dup─â r─âsturnarea regimului din 1989, consider├ónd aceast─â r─âsturnare drept antisocial─â ┼či antipopular─â, ca ┼či transformarea ┼ú─ârii ├«ntr-o "colonie a imperiilor neocolonialiste europene ┼či mondiale". Programul cuprindea, de asemenea, urm─âtoarele idei politice:
"Teza fundamental─â pe care se bazeaz─â ├«ntreaga doctrin─â ┼či politic─â este aceea c─â ├«n politic─â principala calitate este num─ârul! Indiferent cum g├óndesc ┼či ac┼úioneaz─â cei mul┼úi, ei au dreptate ├«ntotdeauna, fapt confirmat de fiecare dat─â, inclusiv la 22 decembrie 1989, c├ónd a ie┼čit victorioas─â, ├«n mai multe ┼ú─âri din Europa, contrarevolu┼úia antipopular─â, antisocial─â ┼či antina┼úional─â.
Premisa cert─â a tuturor ac┼úiunilor desf─â┼čurate de oamenii muncii a fost dorin┼úa de schimbare a R─âului; practic, a fost schimbat, exclusiv ┼či aproape total, Binele... Care este acest Bine? ├Än anii de practic─â social-economic─â, Socialismul a realizat pe p─âm├óntul vechii Dacii, pentru masele populare - ├«n ciuda erorilor, abuzurilor, ne├«mplinirilor, denatur─ârilor ┼či deturn─ârilor utilizate de noua burghezie, ciocoimea pecerist─â - obiective pe care oamenii muncii nu le pot abandona ┼či nu le pot uita: cel mai ├«nalt nivel de trai material ┼či spiritual din istorie; cel mai ├«nalt nivel de cultur─â ┼či civiliza┼úie din istorie (...); cel mai larg ┼či mai profund cadru legal democratic (...).
[PCN] este organiza┼úia politic─â revolu┼úionar─â a oamenilor muncii (...) care ac┼úioneaz─â organizat ┼či con┼čtient, ├«n cadrul constitu┼úional, pentru ├«nl─âturarea efectelor contrarevolu┼úiei ┼či reluarea construirii celei mai democratice ┼či umane societ─â┼úi cunoscute ├«n istorie - Socialismul.
Indiferent de pozi┼úia pe care o ocup─â ├«n raport cu celelalte for┼úe politice, antrenat sau nu ├«n activitatea Puterii ┼či Administra┼úiei Statului, [PCN] ├«┼či asum─â ├«ndatorirea de a milita pentru realizarea obiectivelor care s─â asigure ap─ârarea intereselor maselor populare."
12. La 4 aprilie 1996, al doilea reclamant, ├«n calitate de reprezentant al PCN, a sesizat Tribunalul Municipiului Bucure┼čti cu o cerere de ├«nscriere ├«n registrul special al partidelor politice.
13. Prin Hotărârea din 19 aprilie 1996, tribunalul respinge cererea ca neîntemeiată. Pasajele pertinente din motivarea hotărârii prevăd:
"Pentru dovedirea cererii de ├«nregistrare a partidului, s-au depus la dosar tabelul nominal cu datele persoanelor alese ├«n conducerea partidului, tabelul cu membrii fondatori, statutul de organizare ┼či func┼úionare, programul politic, contractul de ├«nchiriere a spa┼úiului pentru sediul partidului, dovada asigur─ârii mijloacelor financiare ┼či actul de constituire - procesul-verbal al Conferin┼úei Na┼úionale de Constituire din 23 martie 1996.
Examin├ónd actele depuse la dosar se constat─â c─â ├«n statutul de organizare ┼či func┼úionare la capitolul scopul urm─ârit de partid (...) se arat─â ├«n final c─â acest partid ac┼úioneaz─â pentru cucerirea puterii politice spre a garanta instaurarea unei societ─â┼úi umane ┼či democratice.
At├ót din statut c├ót ┼či din programul politic, rezult─â c─â se urm─âre┼čte instaurarea unui stat uman, av├ónd la baz─â o doctrin─â comunist─â, ├«n┼úeleg├óndu-se c─â ordinea de stat ┼či de drept actual─â, instaurat─â dup─â 1989, este inuman─â ┼či nu are la baz─â o real─â democra┼úie.
Prin aceasta se ├«ncalc─â dispozi┼úiile art. 2 alin. 3 ┼či 4 din Decretul-lege nr. 8/1989 care prevede c─⠴ןscopurile partidelor politice trebuie s─â se ├«ntemeieze pe respectarea suveranit─â┼úii, iar mijloacele de realizare a scopului urm─ârit trebuie s─â fie ├«n conformitate cu ordinea de drept ┼či de stat din Rom├ónia´×╗."
14. Al doilea reclamant atac─â hot─âr├órea ├«n fa┼úa Cur┼úii de Apel Bucure┼čti. Prin Hot─âr├órea definitiv─â din 28 august 1996 aceasta respinge recursul pe motivul c─â analiza f─âcut─â ├«n hot─âr├óre era corect─â. Hot─âr├órea este redactat─â la 21 octombrie 1996 ┼či apoi trimis─â Tribunalului Bucure┼čti pentru arhivare. Domnul Ungureanu afirm─â c─â a luat cuno┼čtin┼ú─â de motivele hot─âr├órii la 13 noiembrie 1996. Paragraful pertinent din motivarea hot─âr├órii prevede urm─âtoarele:
"C├ót prive┼čte ultima critic─â care prive┼čte fondul cauzei, corect a re┼úinut instan┼úa de fond c─â prevederile din statut ├«ncalc─â dispozi┼úiile Legii nr. 8/1989, referitoare la ordinea de drept ┼či de stat din ┼úar─â. Prin urmare, instan┼úa va respinge contesta┼úia ca ne├«ntemeiat─â."
15. La 28 mai 1997 procurorul general al României îl informează pe domnul Ungureanu că nu vede nici un motiv pentru a introduce recurs în anulare împotriva Deciziei din 28 august 1996.
16. Domnul Ungureanu formuleaz─â contesta┼úie ├«n anulare, respins─â ca tardiv─â de Tribunalul Bucure┼čti, la 5 decembrie 1997.
B. Publicaţiile ulterioare ale celui de-al doilea reclamant
17. Dup─â anul 1997 domnul Ungureanu continu─â s─â ├«┼či exprime opiniile politice, prin intermediul Jurnalului "Pentru socialism", al c─ârui redactor-┼čef este. La 13 august 1998 public─â ├«n acesta un articol intitulat "Manifestul comunist", ├«n care ├«┼či proclam─â adeziunea la doctrina comunist─â ┼či critic─â ├«n acela┼či timp deriva conduc─âtorilor Partidului Comunist ├«nainte de 1989 ┼či politica dus─â de guvernan┼úi dup─â 1989. Numeroase articole publicate ├«n anii 1998 ┼či 1999 ├«n jurnal de domnul Ungureanu foloseau lozinci, cum ar fi "Muncitori din toate ┼ú─ârile, uni┼úi-v─â!", "Lupta continu─â!" sau "Tr─âiasc─â socialismul!". ├Än unul dintre ele nota c─â, odat─â ajuns la putere, "nu va (ar) accepta dec├ót pe cei care ├«l vor (l-ar) accepta".
18. ├Än anul 2000 domnul Ungureanu public─â o carte intitulat─â "Contrarevolu┼úia antisocialist─â, antipopular─â ┼či antina┼úional─â", ├«n care r─âspunde la aproximativ 100 de ├«ntreb─âri puse de un jurnalist, ┼či ├«n decembrie 2003 o trimite Cur┼úii. ├Ä┼či prezenta acolo viziunea politic─â, exprim├óndu-┼či adeziunea la doctrina comunist─â ┼či la clasa muncitoare, desemn├óndu-l pe Marx drept cel mai mare filozof politic al omenirii ┼či critic├ónd at├ót tr─âdarea progresiv─â, dup─â el, a idealurilor comuniste de c─âtre autorit─â┼úile dinainte de 1989, f─âc├ónd ├«n acela┼či timp elogiul fostului pre┼čedinte Ceau┼čescu, c├ót ┼či politica guvernan┼úilor dup─â acea dat─â. El preciza c─â, spre deosebire de regimul comunist dinainte de 1989, el se pronun┼ú─â pentru alegeri libere ┼či pluripartite, la care s─â participe, cu excep┼úia extremi┼čtilor ┼či a fasci┼čtilor, toate for┼úele politice, ┼či se declara adeptul unei concuren┼úe politice bazate pe respectul celorlal┼úi ┼či al opiniilor lor politice. Printre altele, men┼úiona dificultatea de a g─âsi, dup─â 1989, num─ârul necesar de membri pentru a ├«nregistra PCN ┼či faptul c─â partidul nu era cunoscut ├«n ┼úar─â, ├«ndeosebi de cei c─ârora li se adresa ├«n mod special, ┼ú─âranii ┼či muncitorii.
19. Consider├ónd c─â socialismul f─âcuse alt─âdat─â obiectul a numeroase "atacuri", viz├ónd s─â ├«l distrug─â, printre care cita anii 1968 la Praga, 1978 ├«n Polonia ┼či 1985 ┼či 1993 ├«n Rusia, domnul Ungureanu declara ├«n ├«ncheierea r─âspunsului la o ├«ntrebare a jurnalistului:
"At├óta timp c├ót vor mai exista pe p─âm├ónt brutele capitaliste, imperialiste ┼či religioase, al c─âror obiectiv fundamental este ├«nrobirea celuilalt, se vor men┼úine condi┼úiile pentru repetarea unor asemenea ac┼úiuni interne ┼či externe ├«mpotriva Socialismului, (...) [acesta] fiind o concep┼úie ┼či o credin┼ú─â fundamental─â a popoarelor; aminti┼úi-v─â de repetarea la nesf├ór┼čit a atacurilor ├«mpotriva Binelui din basme... Aceste atacuri nu se opresc dec├ót dup─â distrugerea p─âs─âretului hidos ┼či parazitar, criminal oriunde ┼či oric├ónd."*
___________
* Textul este tradus din varianta în limba franceză a hotărârii CEDO.

20. El preciza c─â sistemul politic s-ar organiza ├«n timp, conform structurii claselor sociale, c─â PCN ├«n┼úelegea s─â reprezinte interesele ┼ú─âranilor ┼či muncitorilor ┼či c─â un parlament democratic trebuia s─â reflecte structura social─â a ┼ú─ârii, cele dou─â clase citate anterior de┼úin├ónd marea majoritate a fotoliilor, conform procentajului.
21. Consider├ónd c─â ho┼úia este ├«ncurajat─â de capitalism, domnul Ungureanu indica ├«n lucrarea respectiv─â c─â poporul, care dispre┼úuia bog─â┼úia, s-ar ├«ndep─ârta de partidele politice de dup─â 1989 ┼či, ├«n aproximativ 50 de ani, s-ar apropia de PCN.
22. ├Än privin┼úa propriet─â┼úii, el sublinia c─â poporul ar hot─âr├« ├«n leg─âtur─â cu utilitatea privatiz─ârilor ┼či c─â "boga┼úii" ar putea beneficia de bunurile lor ob┼úinute prin mijloace legale. Referitor la restituirea propriet─â┼úilor trecute ├«n patrimoniul statului ├«n timpul regimului comunist, domnul Ungureanu considera c─â propriet─â┼úile confiscate din motive politice ar trebui restituite, f─âr─â restituirea totu┼či a imobilelor ├«n ├«ntregime sau a uzinelor, ├«ntruc├ót na┼úionaliz─ârile de dup─â 1947-1948 fuseser─â acte de justi┼úie social─â.
II. Dreptul intern pertinent
23. ├Än perioada faptelor, dispozi┼úiile pertinente ale Decretului-lege nr. 8/1989 privind ├«nregistrarea ┼či func┼úionarea partidelor politice ┼či organiza┼úiilor ob┼čte┼čti ├«n Rom├ónia, publicat ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I, nr. 9 din 31 decembrie 1989 ┼či abrogat prin Legea nr. 27 din 26 aprilie 1996 referitoare la partidele politice, prevedeau:

ARTICOLUL 1

"├Än Rom├ónia este liber─â constituirea partidelor politice, cu excep┼úia partidelor fasciste sau care propag─â concep┼úii contrare ordinii de stat ┼či de drept ├«n Rom├ónia.
Nici o alt─â ├«ngr─âdire pe motiv de ras─â, na┼úionalitate, religie, grad de cultur─â, sex sau convingeri politice nu poate ├«mpiedica constituirea ┼či func┼úionarea partidelor politice (...)."

ARTICOLUL 2

"(...)
(3) Scopurile partidelor politice ┼či organiza┼úiilor ob┼čte┼čti trebuie s─â se ├«ntemeieze pe respectul suveranit─â┼úii, independen┼úei ┼či integrit─â┼úii na┼úionale, al democra┼úiei, ├«n vederea asigur─ârii libert─â┼úilor ┼či drepturilor cet─â┼úenilor ┼či afirm─ârii demnit─â┼úii na┼úiunii rom├óne.
(4) Mijloacele de realizare a scopurilor partidelor politice ┼či organiza┼úiilor ob┼čte┼čti trebuie s─â fie ├«n conformitate cu ordinea de stat ┼či de drept din Rom├ónia."

ARTICOLUL 4*)
___________
*) Hotărârea CEDO menţionează art. 5, reproducând însă conţinutul art. 4 din Decretul-lege nr. 8/1989.

"├Änregistrarea partidelor politice se face la Tribunalul muncipiului Bucure┼čti, care, ├«n termen de 5 zile, se pronun┼ú─â asupra legalit─â┼úii constituirii lor.
├Ämpotriva deciziei Tribunalului municipiului Bucure┼čti se poate face contesta┼úie la Curtea Suprem─â de Justi┼úie, ├«n termen de 3 zile de la comunicarea deciziei (...)."
24. Art. 37 alin. (2) din Constituţie dispune:
"(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale."
25. Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României prevede la art. 3:
"Art. 3 - Constituie amenin┼ú─âri la adresa siguran┼úei na┼úionale a Rom├óniei: (...) h) ini┼úierea, organizarea, s─âv├ór┼čirea sau sprijinirea ├«n orice mod a ac┼úiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunist─â, fascist─â (...), rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune ├«n pericol sub orice form─â unitatea ┼či integritatea teritorial─â a Rom├óniei, precum ┼či incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept (...)."
Art. 13 prevede competenţa procurorului, în cazurile menţionate în art. 3 citat anterior, să dispună anumite măsuri, cum ar fi ascultările telefonice, pentru a culege mai multe informaţii privind faptele respective.
├Än conformitate cu art. 19, crearea ┼či organizarea de re┼úele de informa┼úii care pot aduce atingere securit─â┼úii na┼úionale constituie infrac┼úiune care se sanc┼úioneaz─â cu pedeapsa de la 2 p├ón─â la 7 ani ├«nchisoare.

îN DREPT

I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 11 din Convenţie
26. Reclamanţii invocă faptul că refuzul instanţelor interne de a le admite cererea de înregistrare a PCN ca partid politic le-a încălcat libertatea de asociere, garantată de art. 11 din Convenţie, care prevede următoarele:
"1. Orice persoan─â are dreptul la libertatea de ├«ntrunire pa┼čnic─â ┼či la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu al┼úii sindicate ┼či de a se afilia la sindicate pentru ap─ârarea intereselor sale.
2. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restr├óngeri dec├ót acelea care, prev─âzute de lege, constituie m─âsuri necesare, ├«ntr-o societate democratic─â, pentru securitatea na┼úional─â, siguran┼úa public─â, ap─ârarea ordinii ┼či prevenirea infrac┼úiunilor, protejarea s─ân─ât─â┼úii sau a moralei ori pentru protec┼úia drepturilor ┼či libert─â┼úilor altora. Prezentul articol nu interzice ca restr├óngeri legale s─â fie impuse exercit─ârii acestor drepturi de c─âtre membrii for┼úelor armate, ai poli┼úiei sau ai administra┼úiei de stat."
A. Cu privire la existenţa unei ingerinţe
27. Guvernul ┼či reclaman┼úii recunosc c─â refuzul ├«nregistr─ârii PCN ca partid politic reprezint─â o ingerin┼ú─â ├«n dreptul de asociere al acestora. Aceasta este ┼či opinia Cur┼úii.
B. Cu privire la justificarea ingerinţei
28. O atare ingerin┼ú─â ├«ncalc─â art. 11, cu excep┼úia situa┼úiei ├«n care este "prev─âzut─â de lege", vizeaz─â unul sau mai multe scopuri legitime, ├«n conformitate cu art. 2, ┼či este "necesar─â ├«ntr-o societate democratic─â" pentru atingerea acestui sau acestor scopuri.
1. "Prev─âzut─â de lege"
29. Guvernul sus┼úine c─â ├«n spe┼ú─â ingerin┼úa este prev─âzut─â de lege. Pe de o parte, cererea de ├«nregistrare ca partid politic, depus─â de PCN la Tribunalul Municipiului Bucure┼čti la 4 aprilie 1996, prezenta vicii de form─â, care justificau respingerea. Pe de alt─â parte, statutul ┼či programul politic ale PCN ├«nc─âlcau art. 37 din Constitu┼úie, art. 2 din Decretul-lege nr. 8/1989 privind ├«nregistrarea ┼či func┼úionarea partidelor politice ┼či art. 3 lit. h) din Legea nr. 51/1991 privind siguran┼úa na┼úional─â, toate dispozi┼úiile legale r─âspunz├ónd condi┼úiilor de accesibilitate ┼či de previzibilitate cerute de Conven┼úie. A┼čadar, refuzul ├«nregistr─ârii era conform cu dispozi┼úiile art. 1 din Decretul-lege nr. 8/1989.
30. Reclaman┼úii invoc─â faptul c─â respingerea cererii de ├«nregistrare a PCN este lipsit─â de temei legal, instan┼úele interne ├«nc─âlc├ónd dispozi┼úiile Decretului-lege nr. 8/1989 ┼či ale Constitu┼úiei, ├«ntruc├ót au adoptat un ra┼úionament ipotetic.
31. Curtea noteaz─â de la ├«nceput c─â deciziile instan┼úelor interne se ├«ntemeiaz─â ├«n exclusivitate pe Decretul-lege nr. 8/1989 privind ├«nregistrarea ┼či func┼úionarea partidelor politice, ├«n care art. 1 prevede posibilitatea de a refuza ├«nregistrarea ca partide politice a forma┼úiunilor de tip fascist sau care difuzeaz─â concep┼úii contrare ordinii constitu┼úionale ┼či juridice a ┼ú─ârii. Ingerin┼úa beneficiaz─â a┼čadar de o fundamentare ├«n dreptul intern.
32. Curtea aminte┼čte jurispruden┼úa constant─â, conform c─âreia expresia "prev─âzut─â de lege", figur├ónd ├«n art. 8-11 din Conven┼úie, nu numai c─â impune ca m─âsura incriminat─â s─â aib─â fundamentare ├«n dreptul intern, dar vizeaz─â ┼či calitatea legii ├«n cauz─â, care trebuie s─â fie destul de accesibil─â ┼či previzibil─â, adic─â enun┼úat─â cu suficient─â precizie pentru a permite individului - asistat, dac─â este cazul, de consilieri - s─â ├«┼či adapteze comportamentul [vezi, ├«ntre altele, Cauza Sunday Times ├«mpotriva RegatuluiUnit (nr. 1), Hot─âr├órea din 26 aprilie 1979, seria A a nr. 30, p. 31, paragraful 49].
33. Curtea noteaz─â c─â Decretul-lege nr. 8/1989 a fost publicat ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I, ┼či c─â acesta define┼čte, de┼či foarte succint, principiile esen┼úiale care urmeaz─â s─â fie respectate de partidele politice; acestea trebuie s─â fie conforme cu ordinea constitu┼úional─â ┼či juridic─â a ┼ú─ârii ┼či, ├«n special, s─â se ├«ntemeieze pe respectul suveranit─â┼úii, independen┼úei, integrit─â┼úii teritoriale, democra┼úiei ┼či libert─â┼úilor ┼či drepturilor cet─â┼úenilor. ├Än afar─â de aceasta, Decretul-lege nr. 8/1989 prevede procedura judiciar─â care trebuie urmat─â pentru a contesta, dac─â este cazul, interpretarea de c─âtre instan┼úe a conformit─â┼úii cererii de ├«nscriere a partidelor cu dispozi┼úiile sale.
34. Curtea consider─â critica adus─â de reclaman┼úi interpret─ârii Decretului-lege nr. 8/1989 de c─âtre instan┼úele interne, care consideraser─â c─â obiectivul PCN de a instaura o societate bazat─â pe doctrina comunist─â contrar─â ordinii juridice ┼či constitu┼úionale a ┼ú─ârii, ca apar┼úin├ónd mai degrab─â examin─ârii necesit─â┼úii ingerin┼úei dec├ót caracterului previzibil al legii.
Având în vedere observaţiile anterioare, Curtea pleacă de la principiul că ingerinţa în cauză era "prevăzută de lege".
2. Scop legitim
35. Pentru Guvern, ingerin┼úa litigioas─â urm─ârea mai multe scopuri legitime, ┼či anume protec┼úia securit─â┼úii na┼úionale, protec┼úia moralei ┼či protec┼úia drepturilor altuia. Din programul politic ┼či din statutul PCN reie┼čea c─â forma┼úiunea ac┼úioneaz─â, ├«n realitate, ├«mpotriva democra┼úiei pluraliste ┼či principiilor protejate de Conven┼úie. Guvernul consider─â c─â trebuie luate ├«n considerare consecin┼úele l─âsate de experien┼úa comunist─â a ┼ú─ârii ┼či c─â ideea promov─ârii comunismului este contrar─â concep┼úiilor morale ale majorit─â┼úii popula┼úiei Rom├óniei.
36. Reclaman┼úii se opun argumentelor Guvernului ┼či sus┼úin, ├«n mod special, c─â acesta nu vorbe┼čte despre moral─â dec├ót ├«n numele unei minorit─â┼úi ┼či c─â, ├«n lipsa confrunt─ârii electorale directe dintre PCN ┼či celelalte partide politice, nu se pot face specula┼úii asupra concep┼úiilor morale ┼či politice ale majorit─â┼úii popula┼úiei ┼ú─ârii.
37. Curtea consider─â c─â, av├ónd ├«n vedere, ├«n special, experien┼úa totalitar─â pe care a avut-o Rom├ónia, m─âsurile litigioase pot fi considerate ca viz├ónd protec┼úia securit─â┼úii na┼úionale ┼či protec┼úia drepturilor ┼či libert─â┼úilor celuilalt.
3. "Necesar într-o societate democratică"
a) Teza părţilor
(i) Reclamanţii
38. Reclaman┼úii invoc─â faptul c─â respingerea de c─âtre instan┼úe a cererii de ├«nregistrare a PCN nu are baz─â real─â, ci se ├«ntemeiaz─â pe un ra┼úionament ipotetic. Ei consider─â c─â programul politic ┼či statutul PCN demonstreaz─â c─â acesta ├«n┼úelege s─â ac┼úioneze ├«n respectul legilor, al Constitu┼úiei ┼či al regimului democratic pluralist.
Ei afirm─â c─â nu exist─â nici o inten┼úie ascuns─â, nici ├«n documentele constitutive ale PCN, nici ├«n articolele de pres─â sau ├«n cartea publicate de cel de-al doilea reclamant ├«ntre 1998 ┼či 2000, dup─â pronun┼úarea Hot─âr├órii din 28 august 1996 a Cur┼úii de Apel Bucure┼čti. Dimpotriv─â, ei v─âd ├«n documentele ├«n cauz─â, ca ┼či ├«n numele PCN, dovada ata┼čamentului la doctrina comunist─â ┼či opozi┼úia at├ót fa┼ú─â de abuzuri ┼či de deriva partidului comunist ├«nainte de 1989, c├ót ┼či fa┼ú─â de guvernan┼úii de dup─â 1989, proveni┼úi, ├«n opinia lor, din acest partid.
39. Reclaman┼úii subliniaz─â c─â ├«n mai multe state din Europa Occidental─â ┼či de Est exist─â partide comuniste a c─âror doctrin─â se inspir─â din marxism. Ei adaug─â c─â PCN ar dori s─â ├«i poat─â reprezenta pe muncitori ┼či pe ┼ú─ârani ├«n Parlament unde, ├«n opinia lor, aceste categorii nu sunt reprezentate ast─âzi. Ace┼čtia ├«ncheie afirm├ónd c─â, ├«n orice caz, climatul politic ┼či social care domne┼čte ├«n ┼úar─â nu ar putea justifica ├«nc─âlcarea dreptului la libertatea de asociere.
(ii) Guvernul
40. Guvernul invoc─â faptul c─â obiectivele men┼úionate de PCN ├«n statut ┼či ├«n programul politic din 23 martie 1996 disimuleaz─â adev─âratele inten┼úii ale partidului, ┼či anume reinstaurarea unui regim comunist ┼či a dictaturii proletariatului, care vin ├«n contradic┼úie cu principiile democra┼úiei, astfel cum sunt recunoscute de Conven┼úie. El consider─â c─â inten┼úiile transpar din mai multe articole publicate de domnul Ungureanu ├«n 1998 ┼či 1999, printre care cel intitulat "Manifestul comunist", ┼či, ├«n special, cartea Contrarevolu┼úia antisocialist─â, antipopular─â ┼či antina┼úional─â, publicat─â ├«n 2000 (paragrafele 17-22 de mai sus). Pun├ónd ├«n eviden┼ú─â amenin┼úarea care ar rezulta din instaurarea societ─â┼úii propov─âduite de reclaman┼úi, Guvernul consider─â c─â ar trebui s─â se aplice ├«n spe┼ú─â art. 17 din Conven┼úie, ├«ntruc├ót PCN ar afecta fundamentul Conven┼úiei ┼či libert─â┼úile pe care aceasta le recunoa┼čte.
41. Guvernul consider─â c─â, pentru a analiza necesitatea m─âsurii incriminate ┼či a propor┼úionalit─â┼úii cu scopurile urm─ârite, trebuie luat─â ├«n calcul specificitatea istoric─â a Rom├óniei ┼či, ├«n acest sens, suferin┼úa cauzat─â ┼ú─ârii de totalitarismul comunist. PCN ar fi continuatorul, dac─â nu al fostului partid comunist, cel pu┼úin al ideologiei comuniste totalitare ┼či ┼úara nu ar putea accepta rena┼čterea unei astfel de ideologii, iar apari┼úia unui partid comunist nu ar putea face obiectul unei dezbateri democratice ├«n Rom├ónia. Al doilea reclamant ar ├«ncerca s─â lase impresia c─â este purt─âtorul de cuv├ónt al unui curent de opinie comunist, ├«n timp ce, ├«n realitate, nu este vorba dec├ót de c├óteva persoane, PCN neav├ónd cu adev─ârat membri.
42. Guvernul sus┼úine c─â mai multe ┼ú─âri ex-comuniste, prin care Republica Ceh─â, Polonia ┼či Lituania, au adoptat m─âsuri legislative menite s─â ├«mpiedice rena┼čterea forma┼úiunilor politice care ar prelua ideile regimurilor totalitare. El consider─â c─â reclaman┼úii nu s-ar desolidariza de doctrina comunist─â ┼či de simbolurile fostului partid comunist, ci doar de conduc─âtorii lor.
43. Cit├ónd Cauza Refah Partisi [(Partidul prosperit─â┼úii) ┼či al┼úii ├«mpotriva Turciei (GC), cererile 41.340/1998, 42.342/1998, 41.343/1998 ┼či 41.344/1998, paragrafele 102-103, CEDO 2003-II], Guvernul consider─â c─â hot─âr├órea de respingere a cererii de ├«nregistrare a PCN nu a fost luat─â ├«n prip─â, ├«ntruc├ót nu i se poate cere statului s─â a┼čtepte ├«nainte de a interveni ca un partid politic s─â preia puterea pentru a aplica un proiect politic incompatibil cu Conven┼úia ┼či democra┼úia. A┼čadar, el consider─â c─â ├«n spe┼ú─â statul nu a dep─â┼čit marja de apreciere ce ├«i este conferit─â, pentru a interpreta necesitatea ingerin┼úei litigioase ├«ntr-o societate democratic─â.
b) Aprecierea Curţii
44. Curtea aminte┼čte c─â, ├«n pofida rolului autonom, c├ót ┼či a specificit─â┼úii sferei de aplicare, art. 11 trebuie privit, de asemenea, ├«n raport cu art. 10. Protec┼úia opiniilor ┼či a libert─â┼úii de a le exprima constituie unul dintre obiectivele libert─â┼úii de reuniune ┼či de asociere consacrate prin art. 11. ┼×i aceasta cu at├ót mai mult ├«n cazul partidelor politice, av├ónd ├«n vedere rolul lor esen┼úial ├«n men┼úinerea pluralismului ┼či a bunei func┼úion─âri a democra┼úiei.
45. Conform Cur┼úii, nu exist─â democra┼úie f─âr─â pluralism. Iat─â de ce libertatea de exprimare consacrat─â prin art. 10 este valabil─â, sub rezerva alin. 2, nu numai pentru "informa┼úii" sau "idei" primite favorabil sau considerate ca inofensive ori indiferente, dar ┼či pentru cele care frapeaz─â, ┼čocheaz─â sau ├«ngrijoreaz─â (vezi, printre altele, Cauza Handyside ├«mpotriva Regatului Unit, Hot─âr├órea din 7 decembrie 1976, seria A nr. 24, p. 23, paragraful 49, ┼či Cauza Jersild ├«mpotriva Danemarcei, Hot─âr├órea din 23 septembrie 1994, seria A nr. 298, p. 26, paragraful 37). Av├ónd ├«n vedere c─â prin activit─â┼úile lor particip─â la un exerci┼úiu colectiv al libert─â┼úii de exprimare, partidele politice pot invoca drepturile prev─âzute de art. 10 ┼či 11 din Conven┼úie (Cauza Partidul Comunist Unit din Turcia ┼či al┼úii ├«mpotriva Turciei, Hot─âr├órea din 30 ianuarie 1998, Culegere de hot─âr├óri ┼či decizii 1998-I, p. 20-21, paragrafele 42-43).
46. Curtea a stabilit deja c─â un partid politic poate face campanie ├«n favoarea schimb─ârii legisla┼úiei sau a structurilor legale ori constitu┼úionale ale statului, cu dou─â condi┼úii: 1) mijloacele folosite ├«n acest scop trebuie s─â fie total legale ┼či democratice; 2) schimbarea propus─â trebuie s─â fie ea ├«ns─â┼či compatibil─â cu principiile democratice fundamentale. De unde decurge, obligatoriu, c─â un partid politic ai c─ârui responsabili incit─â la violen┼ú─â sau propun un proiect care nu respect─â una ori mai multe reguli ale democra┼úiei sau care vizeaz─â distrugerea acesteia, ca ┼či ignorarea drepturilor ┼či libert─â┼úilor pe care aceasta le recunoa┼čte nu se poate prevala de protec┼úia Conven┼úiei ├«mpotriva sanc┼úiunilor aplicate pentru aceste motive (vezi Cauza Yazar ┼či al┼úii ├«mpotriva Turciei, cererile 22.723/1993 ┼či 22.725/1993, paragraful 49, CEDO 2002-II, ┼či Cauza Refah Partisi ┼či al┼úii, citate anterior, paragraful 98).
47. În plus, în examinarea necesităţii unei ingerinţe într-o societate democratică, adjectivul "necesar", în sensul art. 11 alin. 2, implică o "nevoie socială imperioasă".
48. Curtea aminte┼čte c─â, pentru a determina dac─â refuzul ├«nregistr─ârii unui partid politic r─âspunde unei "nevoi sociale imperioase", aceasta trebuie s─â stabileasc─â ├«n principal: (i) dac─â exist─â indicii ├«n m─âsur─â s─â dovedeasc─â faptul c─â riscul de atingere adus─â democra┼úiei este suficient ┼či rezonabil de apropiat; (ii) dac─â actele ┼či discursul conduc─âtorilor luate ├«n considerare ├«n cauz─â sunt imputabile partidului respectiv; (iii) dac─â actele ┼či discursurile imputabile partidului politic constituie un ansamblu care red─â imaginea clar─â a unui model de societate conceput ┼či propov─âduit de partid ┼či care ar veni ├«n contradic┼úie cu conceptul de "societate democratic─â". Ea va lua, de asemenea, ├«n considerare, ├«n examenul global privind aceste puncte, evolu┼úia istoric─â ├«n care se situeaz─â refuzul ├«nregistr─ârii partidului politic respectiv (vezi Cauza Refah Partisi ┼či al┼úii, citat─â anterior, paragraful 104).
49. Curtea nu are menirea s─â se substituie instan┼úelor na┼úionale competente, ci s─â verifice, ├«n conformitate cu art. 11, hot─âr├órile pe care acestea le-au pronun┼úat, ├«n conformitate cu puterea de apreciere. Ceea ce nu ├«nseamn─â c─â aceasta trebuie s─â se m─ârgineasc─â la a examina dac─â statul p├ór├ót a uzat de aceast─â putere cu bun─â-credin┼ú─â, cu grij─â ┼či ├«n mod rezonabil: trebuie s─â ia ├«n considerare ingerin┼úa litigioas─â ├«n conformitate cu ansamblul cauzei, pentru a determina dac─â aceasta este "propor┼úional─â cu scopul legitim urm─ârit" ┼či dac─â motivele invocate de autorit─â┼úile na┼úionale pentru a o justifica sunt "pertinente ┼či suficiente". A┼čadar, Curtea trebuie s─â se conving─â c─â autorit─â┼úile na┼úionale au aplicat reguli conforme cu principiile consacrate ├«n art. 11 ┼či, ├«n plus, ├«ntemeindu-se pe o apreciere acceptabil─â a faptelor pertinente (vezi, mutatis mutandis, Cauza Ahmed ┼či al┼úii ├«mpotriva Regatului Unit, Hot─âr├órea din 2 septembrie 1998, Culegere 1998-VI, p. 2377-2378, paragraful 55, ┼či Cauza Goodwin ├«mpotriva Regatului Unit, Hot─âr├órea din 27 martie 1996, Culegere 1996-II, p. 500-501, paragraful 40).
50. ├Än spe┼ú─â, Curtea este cea care trebuie s─â aprecieze dac─â ingerin┼úa litigioas─â, adic─â respingerea, prin Hot─âr├órea din 28 august 1996 a Cur┼úii de Apel Bucure┼čti, a cererii de ├«nregistrare a PCN ca partid politic r─âspundea unei "nevoi sociale imperioase" ┼či era "propor┼úional─â cu scopurile legitime urm─ârite".
51. Curtea noteaz─â de la bun ├«nceput c─â instan┼úele na┼úionale ┼či-au ├«ntemeiat respingerea cererii reclaman┼úilor exclusiv pe examinarea conformit─â┼úii statutului ┼či programului politic ale PCN cu dispozi┼úiile Decretului-lege nr. 8/1989, forma┼úiunea politic─â respectiv─â neav├ónd activitate politic─â ├«naintea cererii de ├«nregistrare. ├Än acest sens, ea observ─â c─â nici Tribunalul Bucure┼čti, nici Curtea de Apel Bucure┼čti, ├«n hot─âr├órile din 19 aprilie 1996 ┼či, respectiv, din 28 august 1996, nu s-au ├«ntemeiat pe un alt document eman├ónd de la PCN sau pe oricare alt─â luare de pozi┼úie, fie din partea celui de-al doilea reclamant, fie a unui alt conduc─âtor al PCN. Asemenea autorit─â┼úilor na┼úionale, Curtea se bazeaz─â deci pe programul politic ┼či statutul PCN pentru a aprecia necesitatea ingerin┼úei litigioase (vezi, ├«ntre altele, Cauza Refah Partisi ┼či al┼úii, citat─â anterior, paragraful 116, ┼či Cauza Partidul Comunist Unit din Turcia ┼či al┼úii, citat─â anterior, paragrafele 25-51).
52. ├Än aceast─â privin┼ú─â, Curtea nu poate da curs cererii Guvernului de a extinde sfera analizei sale la lu─ârile de pozi┼úie ale celui de-al doilea reclamant, formulate cu c├ó┼úiva ani dup─â ingerin┼úa litigioas─â, adic─â articolele de pres─â din 1998-1999 citate anterior ┼či cartea Contrarevolu┼úia antisocialist─â, antipopular─â ┼či antina┼úional─â, publicat─â ├«n 2000. Aceasta aminte┼čte c─â a adoptat aceea┼či abordare ├«ntr-o cauz─â ├«n care discursurile politice anterioare dizolv─ârii partidului reclamant nu fuseser─â luate ├«n considerare de instan┼úele interne [vezi Cauza Dicle pentru Partidul Democra┼úiei (DEP) ├«mpotriva Turciei, nr. 2.514/1994, paragraful 50, 10 decembrie 2002]. Ea nu s-ar putea substitui instan┼úelor interne ├«n aprecierea faptelor care dep─â┼česc cadrul cauzei a fortiori ├«n spe┼ú─â, ├«n care faptele invocate de Guvern sunt ulterioare ingerin┼úei litigioase.
├Än orice caz, Curtea nu vede ├«n publica┼úiile ulterioare, citate anterior de domnul Ungureanu, ├«n pofida limbajului critic ┼či uneori chiar virulent folosit, vreo luare de pozi┼úie care ar putea fi interpretat─â rezonabil ca o chemare la violen┼ú─â, sub forma unui mijloc politic sau a unui proiect politic care ignor─â regulile democra┼úiei. ├Än aceast─â privin┼ú─â, Curtea observ─â c─â, chiar ├«n aceste texte neoficiale destinate unor simpatizan┼úi poten┼úiali ai PCN, al doilea reclamant se declara favorabil alegerilor libere ┼či pluripartite ┼či jocului politic bazat pe respectul celorlal┼úi ┼či al opiniilor politice ale celuilalt (paragraful 18 anterior).
53. Curtea observ─â c─â, resping├ónd cererea de ├«nregistrare a PCN, Curtea de Apel Bucure┼čti a confirmat, f─âr─â s─â ├«l dezvolte, ra┼úionamentul Tribunalului Municipiului Bucure┼čti, care hot─âr├óse c─â PCN dorea s─â c├ó┼čtige puterea politic─â, ├«n vederea instaur─ârii unui stat uman bazat pe o doctrin─â comunist─â, ceea ce ├«nsemna, conform acestuia, c─â reclaman┼úii considerau ordinea constitu┼úional─â ┼či juridic─â instaurat─â ├«n 1989 drept inuman─â ┼či nefundamentat─â pe o democra┼úie real─â.
├Än consecin┼ú─â, instan┼úele interne au hot─âr├ót c─â PCN nu respect─â prevederile art. 2 alin. (3) ┼či (4) din Decretul-lege nr. 8/1989. Din lectura combinat─â a hot─âr├órilor rezult─â c─â reclaman┼úilor li se repro┼ča c─â obiectivele PCN nu respect─â suveranitatea ┼ú─ârii ┼či, ├«n special, c─â mijloacele de punere ├«n aplicare a obiectivelor nu sunt conforme cu ordinea constitu┼úional─â ┼či juridic─â a Rom├óniei. A┼čadar, Curtea va examina necesitatea ingerin┼úei litigioase, lu├ónd ├«n considerare, ├«n principal, motivele de respingere re┼úinute de instan┼úele interne (vezi, mutatis mutandis, Cauza Partidul Comunist Unit din Turcia ┼či al┼úii, citat─â anterior, p. 25, paragraful 52).
54. Analiz├ónd statutul ┼či programul politic ale PCN, Curtea observ─â c─â textele insist─â asupra respectului suveranit─â┼úii na┼úionale, integrit─â┼úii teritoriale ┼či ordinii juridice ┼či constitu┼úionale a ┼ú─ârii, ca ┼či asupra principiilor democra┼úiei, printre care pluralismul politic, sufragiul universal ┼či libera participare la via┼úa politic─â. Ea noteaz─â, de asemenea, c─â acestea nu cuprind nici un pasaj care ar putea fi considerat chemare la violen┼ú─â, la revolt─â sau la orice alt─â form─â de respingere a principiilor democratice, ceea ce este un element esen┼úial ce trebuie luat ├«n considerare, sau la "dictatura proletariatului" [vezi Cauza Partidul Socialist din Turcia (STP) ┼či al┼úii ├«mpotriva Turciei, Cererea 26.482/95, paragraful 45, 12 noiembrie 2003; a contrario, Cauza Partidul Comunist din Germania ├«mpotriva Republicii Federale Germania, Cererea 250/57, Decizia Comisiei din 20 iulie 1957, anuar I, p. 222].
55. Curtea noteaz─â c─â programul politic ┼či statutul PCN cuprindeau ├«ntr-adev─âr pasaje care criticau at├ót abuzurile fostului partid comunist ├«nainte de 1989, de care se distan┼úeaz─â, inclusiv prin titulatura sa, c├ót ┼či politica dus─â dup─â 1989.
Conform Cur┼úii, una dintre principalele caracteristici ale democra┼úiei rezid─â ├«n posibilitatea pe care o ofer─â de a dezbate prin dialog ┼či f─âr─â recurgere la violen┼ú─â problemele ridicate de diferite curente politice de opinie ┼či aceasta chiar dac─â deranjeaz─â sau ├«ngrijoreaz─â. ├Äntr-adev─âr, democra┼úia se bazeaz─â pe libertatea de exprimare. ├Än aceast─â privin┼ú─â, o forma┼úiune politic─â ce respect─â principiile fundamentale ale democra┼úiei (paragraful 46 anterior) nu poate ├«ngrijora pentru simplul fapt c─â a criticat ordinea constitu┼úional─â ┼či juridic─â a ┼ú─ârii ┼či c─â dore┼čte s─â o dezbat─â public pe scena politic─â (vezi, mutatis mutandis, Cauza Partidul Comunist Unit din Turcia ┼či al┼úii, citat─â anterior, p. 27, paragraful 57). Or, ├«n spe┼ú─â, instan┼úele interne nu au ar─âtat ├«n nici un fel prin ce anume programul ┼či statutul PCN erau contrare principiilor fundamentale ale democra┼úiei.
În această privinţă, Curtea nu poate admite argumentul Guvernului, conform căruia România nu poate accepta ca apariţia unui partid comunist să facă obiectul unei dezbateri democratice.
56. Desigur, experien┼úa politic─â a statelor contractante a ar─âtat c─â, ├«n trecut, partidele politice cu scopuri contrare principiilor fundamentale ale democra┼úiei nu le-au dezv─âluit ├«n textele oficiale ├«nainte de a prelua puterea. Nu se poate exclude c─â programul politic al unui partid ascunde obiective ┼či inten┼úii diferite de cele afi┼čate public. Pentru a ajunge la o asemenea concluzie, trebuie comparat con┼úinutul programului cu actele ┼či lu─ârile de pozi┼úie ale membrilor ┼či conduc─âtorilor partidului respectiv (vezi Cauza Refah Partisi ┼či al┼úii, citat─â anterior, paragraful 101).
57. Or, în speţă, programul PCN nu putea fi în nici un fel dezminţit de acţiuni concrete, întrucât cererea de înregistrare fusese respinsă, iar partidul n-a avut practic timp să le aplice. Astfel, a fost sancţionat pentru un comportament ţinând strict de exercitarea libertăţii de exprimare.
58. Curtea este, de asemenea, dispusă să ia în considerare contextul istoric al cazurilor ce îi sunt supuse spre examinare, anume, în speţă, experienţa de comunism totalitar a României înainte de 1989. Cu toate acestea, ea observă că doar acest context nu poate justifica necesitatea ingerinţei, cu atât mai mult cu cât partide comuniste cu ideologie marxistă există în câteva ţări semnatare ale Convenţiei.
Curtea observ─â a┼čadar c─â toate criteriile ce definesc "nevoia social─â imperioas─â" (paragraful 48 anterior) nu sunt reunite ├«n spe┼ú─â: instan┼úele nu au probat c─â programul politic al reclaman┼úilor era incompatibil cu "o societate democratic─â" ┼či cu at├ót mai pu┼úin existen┼úa unei amenin┼ú─âri rezonabile iminente la adresa democra┼úiei.
59. Nu poate fi invocat nici art. 17, statutul ┼či programul PCN neconduc├ónd ├«n nici un caz la concluzia c─â acesta se prevala de Conven┼úie pentru a desf─â┼čura o activitate sau a ├«ndeplini un act viz├ónd anularea drepturilor ┼či libert─â┼úilor pe care aceasta le recunoa┼čte (vezi Cauza Partidul Comunist Unit din Turcia ┼či al┼úii, citat─â anterior, p. 27, paragraful 60).
60. A┼čadar, o m─âsur─â at├ót de radical─â ca respingerea cererii reclaman┼úilor de ├«nregistrare a PCN ca partid politic, luat─â ├«nainte chiar ca acesta s─â ├«nceap─â desf─â┼čurarea activit─â┼úilor, este dispropor┼úionat─â cu scopul propus ┼či, ├«n consecin┼ú─â, nu este necesar─â ├«ntr-o societate democratic─â.
61. Prin urmare a fost încălcat art. 11 din Convenţie.
II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 14 din Convenţie
62. Reclaman┼úii se declar─â victimele unei discrimin─âri ├«ntemeiate pe opinii politice ┼či invoc─â ├«n aceast─â privin┼ú─â art. 14 din Conven┼úie.
63. Curtea consider─â c─â nu este necesar─â examinarea separat─â, av├ónd ├«n vedere c─â acest cap─ât de cerere se refer─â la acelea┼či fapte ca cele examinate ├«n temeiul art. 11.
III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenţie
64. În conformitate cu art. 41 din Convenţie.
"├Än cazul ├«n care Curtea declar─â c─â a avut loc o ├«nc─âlcare a Conven┼úiei sau a protocoalelor sale ┼či dac─â dreptul intern al ├«naltei p─âr┼úi contractante nu permite dec├ót o ├«nl─âturare incomplet─â a consecin┼úelor acestei ├«nc─âlc─âri, Curtea acord─â p─âr┼úii lezate, dac─â este cazul, o repara┼úie echitabil─â."
A. Prejudiciu material
65. În cadrul prejudiciului material, reclamanţii cer, pe de o parte, suma de 351.450 EUR, reprezentând, în opinia lor, ajutoarele publice pe care ar fi trebuit să le primească din 1996, în conformitate cu Legea nr. 27/1996 privind partidele politice, invocând că PCN ar fi fost un partid parlamentar. Pe de altă parte, cer să se dispună ca Guvernul să le pună la dispoziţie spaţii pentru sediile PCN în fiecare judeţ al ţării sau, în lipsa acestora, suma de 351.450 EUR, reprezentând valoarea totală de 702.900 EUR cu titlul de prejudiciu material.
66. Guvernul apreciaz─â sumele cerute de reclaman┼úi ca excesive, nejustificate ├«n conformitate cu legea rom├ón─â ┼či ├«ntemeiate pe un ra┼úionament pur speculativ. Era pu┼úin probabil ca PCN s─â ob┼úin─â statutul de partid parlamentar - nu sunt dec├ót 6 la ora actual─â -, dat fiind faptul c─â nu a demonstrat c─â are un num─âr semnificativ de membri ┼či de simpatizan┼úi. ├Än privin┼úa spa┼úiilor pentru sedii, acestea nu sunt puse la dispozi┼úia partidului ├«n mod gratuit, ci prin contracte de ├«nchiriere.
67. Curtea noteaz─â c─â cererea ├«n cauz─â se bazeaz─â pe aplicarea fictiv─â a dispozi┼úiilor care, ├«n legea citat─â anterior, reglementeaz─â acordarea de ajutoare publice partidelor politice, ├«n anumite condi┼úii. Or, Curtea nu poate face specula┼úii privind aplicarea dispozi┼úiilor referitoare la PCN, nici privind consecin┼úele care decurg din acestea (vezi Cauza Partidul Comunist Unit din Turcia ┼či al┼úii, citat─â anterior, p. 29, paragraful 69). A┼čadar, respinge cererea, ├«n lipsa leg─âturii de cauzalitate ├«ntre ├«nc─âlcarea constatat─â ┼či prejudiciul invocat.
B. Prejudiciu moral
68. Pentru prejudiciul moral reclaman┼úii cer, de asemenea, suma de 702.900 EUR, ad─âug├ónd ├«n acela┼či timp c─â un astfel de prejudiciu nu poate fi calculat.
69. Guvernul observ─â c─â reclaman┼úii nu au precizat ce prejudiciu moral au suferit prin refuzul ├«nregistr─ârii PCN. ├Än cazul ├«n care Curtea ar hot─âr├« c─â exist─â un astfel de prejudiciu, el consider─â c─â, ├«n conformitate cu jurispruden┼úa Cur┼úii (vezi Cauza Partidul Comunist Unit din Turcia ┼či al┼úii, citat─â anterior, p. 30, paragraful 73), prejudiciul ar fi reparat prin constatarea ├«nc─âlc─ârii art. 11 din Conven┼úie.
70. Curtea accept─â c─â domnul Ungureanu, ├«n calitate de pre┼čedinte al PCN, a suferit un prejudiciu moral. Cu toate acestea, ea apreciaz─â c─â acesta este reparat suficient prin simpla constatare a ├«nc─âlc─ârii art. 11 din Conven┼úie.
C. Cheltuieli de judecat─â
71. Cu titlu de cheltuieli de judecată, reclamanţii cer 802 EUR, pe care îi repartizează după cum urmează:
a) 4.000.000 lei rom├óne┼čti (ROL) [100 EUR] pentru cheltuieli ocazionate de procedura intern─â;
b) 25.300.000 ROL [632 EUR] pentru traducerea ├«n limba francez─â sau ├«n limba rom├ón─â a diverselor documente aferente pl├óngerii ├«mpotriva serviciilor po┼čtale;
c) 2.800.000 ROL [70 EUR] pentru cheltuielile de corespondenţă adresată Curţii, justificate cu timbrele depuse la dosarul cauzei.
72. Guvernul nu se opune rambursării cheltuielilor atestate cu acte justificative, dar notează că reclamanţii nu au probat cheltuielile a căror rambursare o reclamă.
73. Curtea, ├«n conformitate cu jurispruden┼úa sa, va examina dac─â cheltuielile a c─âror rambursare este reclamat─â au fost suportate ├«n mod real ┼či necesar pentru a preveni sau a redresa situa┼úia constitutiv─â a unei ├«nc─âlc─âri a Conven┼úiei ┼či dac─â au o valoare rezonabil─â [vezi, de exemplu, Cauza Nilsen ┼či Johnsen contra Norvegiei (GC), Cererea 23118/1993, paragraful 62, CEDO 1999-VIII)].
74. Având în vedere că reclamanţii nu au furnizat documente justificative în sprijinul cererii lor, Curtea îi acordă domnului Ungureanu, pe baza elementelor existente la dosar, 100 EUR pentru cheltuieli.
D. Majorări de întârziere
75. Curtea hot─âr─â┼čte s─â aplice major─ârile de ├«nt├órziere echivalente cu rata dob├ónzii pentru facilitarea de credit marginal practicat─â de Banca Central─â European─â, la care se vor ad─âuga 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,  CURTEA, ├ÄN UNANIMITATE,
1. hot─âr─â┼čte c─â a fost ├«nc─âlcat art. 11 din Conven┼úie;
2. hot─âr─â┼čte s─â nu examineze dac─â a fost ├«nc─âlcat art. 14 din Conven┼úie;
3. respinge cererea de satisfacţie echitabilă cu titlu de prejudiciu suferit de PCN;
4. hot─âr─â┼čte c─â faptul de a constata ├«nc─âlcarea constituie ├«n sine o satisfac┼úie echitabil─â suficient─â pentru prejudiciul moral suferit de domnul Ungureanu;
5. hot─âr─â┼čte:
a) că statul pârât trebuie să îi plătească domnului Ungureanu, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 alin. 2 din Convenţie, 100 EUR (una sută euro) pentru cheltuieli de judecată, plus suma datorată cu titlu de impozit;
b) că, începând de la data expirării termenului respectiv până la momentul plăţii, suma va fi majorată cu o dobândă simplă, a cărei rată este egală cu rata dobânzii pentru facilitarea de credit marginal practicată de Banca Centrală Europeană, la care se vor adăuga 3 puncte procentuale;
6. respinge restul cererii de acordare a unei reparaţii echitabile.
Redactat─â ├«n limba francez─â, apoi comunicat─â ├«n scris la data de 3 februarie 2005, cu aplicarea art. 77 alin. (2) ┼či (3) din Regulament.